Accidentul vascular cerebral: cu ce poate fi confundat?

Un accident vascular cerebral (AVC) se produce atunci când un vas de sânge se sparge la nivelul creierului sau este blocat de un cheag de sânge. Ca urmare a lipsei de sânge, celulele nervoase dintr-o anumită parte a creierului nu primesc suficient oxigen, iar țesutul cerebral moare.

Incidența accidentului vascular cerebral, la nivel mondial, este în creștere, boala fiind legată de factori de risc precum hipertensiunea arterială, fumatul, stresul, alimentația nesănătoasă și stilul de viață dezechilibrat. AVC afectează deopotrivă bărbații și femeile, însă consecințele par să fie ușor mai grave în rândul femeilor. Mai bine de 50% dintre cazurile care provoacă decesul pacienților se înregistrează la femei.

Pentru a schimba aceste date îngrijorătoare, o mare provocare este recunoașterea timpurie a accidentului vascular cerebral, fiindcă deseori este confundat cu alte probleme de sănătate. Simptomele tind să apară brusc și să evolueze în mod înșelător pe parcursul următoarelor ore, iar pentru a crește șansele de supraviețuire fără sechele grave, este important ca pacientul să beneficieze de îngrijire medicală adecvată în cel mai scurt timp.

FAST, codul de recunoaștere a atacului cerebral

Pentru identificarea unui AVC se folosește un algoritm medical, numit FAST, acronimul în engleză de la:
– FACE (față) – modificări faciale, respectiv lăsarea unei părți a feței, care se instalează odată cu declanșarea atacului cerebral;
– ARMS (brațe) – tulburări motorii, senzație de slăbiciune la nivelul brațului, paralizie;
– SPEECH (vorbire) – tulburări de vorbire, confuzie, afazie;
– TIME (timp) – timpul de reacție.

Dacă o persoană se încadrează în acest tablou clinic, este foarte posibil să fie în pericol de atac cerebral. Specialiștii spun că timpul de reacție este foarte important. Cu cât pacientul beneficiază mai devreme de îngrijiri medicale, cu atât cresc șansele de recuperare. Important este să ajungă la spital, unde să se stabilească un diagnostic corect. Pentru că există numeroase probleme de sănătate care pot imita un AVC.

Simptome care imită un accident vascular cerebral

Convulsiile și migrenele complexe simulează cel mai frecvent un accident vascular cerebral. Alte afecțiuni care sunt adesea greșit diagnosticate ca AVC includ: sepsis sau infecții sistemice, tumori ale sistemului nervos central, sindroame metabolice toxice (hipoglicemie, hipercalcemie, comă hiperosmolară). Pacienți cu neuropatie craniană sau periferică, demență, sindrom vestibular, labirintită, tulburări psihiatrice pot prezenta, de asemenea, simptome neurologice sugestive pentru accident vascular cerebral.

CONVULSII. Deficitele neurologice asociate convulsiilor sunt adesea confundate cu AVC. Cunoscută și sub numele de paralizia Todd, slăbiciunea localizată pe o parte a corpului (hemipareză) apare în aproximativ 13% dintre cazurile de convulsii. Crizele convulsive pot afecta de asemenea vorbirea și vederea. Durata acestor semne și simptome variază de la câteva minute la 48 de ore. Diferențierea paraliziei Todd de AVC este complicată și mai mult de faptul că unele atacuri cerebrale declanșează convulsii focale în timpul fazei acute. Iată, așadar, cât de importantă este prezentarea la medic și stabilirea unui diagnostic corect.

MIGRENE. În cazurile complexe, migrenele pot fi asociate cu hemipareză, tulburări de vedere, afazie, vertij. Diagnosticul de migrenă complexă se stabilește prin excludere, după o evaluare completă neurologică, inclusiv investigarea unui AVC. Unele accidente vasculare tranzitorii pot prezenta și dureri de cap, dar de obicei debutul este brusc, spre deosebire de migrena cu aură, unde debutul este progresiv. Vârsta este un factor de orientare în diagnostic. Migrenele complexe se dezvoltă de obicei înaintea vârstei de 40 de ani, în timp ce vârsta medie pentru un accident vascular ischemic este de 70 de ani.

INFECȚII SISTEMICE. Sepsisul sau infecția generalizată poate provoca simptome neurologice, asemănătoare atacului cerebral: confuzie, delir, modificări de vorbire, slăbiciune. Prezența acestora este explicată de pătrunderea agentului infecțios la nivelul sistemului nervos central.

TUMORI CEREBRALE. Tumorile primare ale sistemului nervos central, tumorile metastatice și abcesele cerebrale se numără printre leziunile care pot provoca simptome ce imită accidentul vascular cerebral. Însă în majoritatea cazurilor, simptomele se dezvoltă treptat, pe măsură ce tumora crește. Cu toate acestea, sunt pacienți în cazul cărora modificările apar într-o singură zi și sunt atât de intense încât trimit pacientul la spital.

TULBURĂRI METABOLICE. Pacienții cu diabet necontrolat, care suferă frecvent crize de hipoglicemie, pot prezenta hemiplegie și afazie. Simptome similare pot apărea la pacienții cu hipoglicemie secundară alcoolismului. Cei cu stări hiperosmolare, hiponatremie severă și encefalopatie hepatică pot prezenta simptome asemănătoare accidentelor vasculare cerebrale. Modificările neurologice asociate tulburărilor metabolice se rezolvă, în general, după administrarea tratamentelor specifice (spre exemplu, glucoză în caz de hipoglicemie).

ANXIETATEA. Atacul de panică reprezintă cea mai frecventă alarmă falsă atât pentru AVC, cât și pentru infarct. Însă chiar și acestea trebuie investigate cu atenție, pentru a exclude un eventual eveniment nefericit.

Surse:

www.healthline.com/health/stroke/symptoms#be-aware6

www.healthplans.providence.org/fittogether/find-your-fit/manage-health-conditions/stroke/is-it-a-stroke-or-something-else/

www.webmd.com/migraines-headaches/migraine-and-stroke#1

www.webmd.com/stroke/features/is-it-stress-or-stroke#1

www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2464301/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here