Carnea cu antibiotice, o amenințare serioasă la adresa sănătății mondiale

Mulți dintre noi mâncăm zilnic carne de pui, porc, vită sau pește, provenită de la animale crescute în mod intensiv, la ferme. Însă odată cu această carne consumăm zilnic, cu știință sau fără știință, antibiotice. În acest context s-a dezvoltat rezistența la antibiotice, un fenomen care reprezintă o gravă amenințare pentru viitorul omenirii.

Antibioticele administrate puilor, vacilor, porcilor și peștilor nu sunt folosite întotdeauna în tratarea unor infecții, ci sunt utilizate în doze subterapeutice, în hrană sau apă, pe termen lung, în scopul stimulării creșterii în greutate sau al prevenirii unor focare microbiene în ferme. Administrate pe termen lung animalelor, antibioticele sunt metabolizate, iar o parte din acestea se acumulează în carne, lapte, ouă. Prin consumul acestor alimente, medicamentele ajung și în organismul uman, unde se acumulează de asemenea. Astfel s-a ajuns la dezvoltarea unor superbacterii rezistente la antibiotice („superbugs”). Așa au început să apară tot mai multe cazuri de infecții pentru care doctorii nu mai găsesc tratament.

OMS cere eliminarea antibioticelor din fermele de animale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) trage un nou semnal de alarmă și recomandă tuturor țărilor să reducă sau chiar să elimine antibioticele din fermele de animale. „În unele țări, aproximativ 80% din totalul consumului de antibiotice este în sectorul zootehnic, în mare parte pentru stimularea creșterii animalelor sănătoase”, potrivit raportului OMS, publicat pe site-ul oficial, la 7 noiembrie 2017.

Bacteriile multi-rezistente s-au răspândit în forță din cauza consumului excesiv și necontrolat de antibiotice, atât la animale, cât și la om, avertizează experții OMS. Unele tipuri de bacterii care cauzează infecții grave la om au dezvoltat deja rezistență la majoritatea sau chiar la toate tratamentele.

„Lipsa de antibiotice eficiente este o amenințare la fel de serioasă la adresa siguranței populației ca o epidemie devastatoare”, declară dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al OMS. „Se impune o acțiune puternică și susținută în toate sectoarele pentru a combate valul de rezistență microbiană și a menține lumea în siguranță.”

Măsuri necesare, dar greu de pus în practică

O amplă analiză, publicată la începutul lunii noiembrie 2017, în The Lancet Planetary Health, constată că instituirea unor măsuri care restricționează utilizarea antibioticelor la animalele din ferme a condus la reducerea cu 39% a incidenței bacteriilor multi-rezistente.

OMS recomandă, cu fermitate, reducerea masivă a utilizării tuturor categoriilor de antibiotice importante pentru sănătatea umană în cazul animalelor de la care se obțin alimente. Mai mult decât atât, solicită restricționarea completă a acestor antibiotice în scopul stimulării creșterii în greutate și al prevenirii bolilor în cazul animalelor sănătoase.

Acolo unde este posibil, animalele bolnave trebuie testate pentru a determina cel mai eficient și sigur antibiotic pentru tratarea infecțiilor. Antibioticele utilizate la animale ar trebui să fie selectate dintre cele pe care OMS le consideră mai puțin importante pentru sănătatea umană, și nu pe cele clasificate în ultima linie de tratament. Acestea trebuie să rămână disponibile pentru tratarea infecțiilor bacteriene grave la om.

În ultimii ani, în Europa, inclusiv în România, s-au luat măsuri pentru reducerea consumului de antibiotice. Însă mai este drum lung până când se vor pune în practică recomandările OMS.

Puii de astăzi sunt de 4 ori mai mari decât cei din anii ‘50

În ultimii 50 de ani, din cauza modului intensiv de creștere în ferme, puii s-au transformat dintr-o sursă de hrană sănătoasă în junk food, avertizează un studiu realizat la London Metropolitan University. Făcând o comparație între puii din 1940 cu cei din 2004, autorii au constatat că puii actuali conțin de două ori mai multă grăsime și de trei ori mai multe calorii, dar de trei ori mai puține proteine decât cei din anii ‘40.

În prezent, un pui din crescătorie ajunge la greutatea de 2 kg în 6 săptămâni, față de 14 săptămâni în trecut. O astfel de creștere rapidă poate fi susținută fără o pierdere a calității cărnii. Autorul studiului, profesorul Michael Crawford crede că nu. Acest mod intensiv de producție a schimbat compoziția lipidică a cărnii de pui, spune specialistul. Din păcate nu putem scăpa de grăsimi chiar dacă îndepărtăm pielea, pentru că particulele de grăsime sunt infiltrate între fibrele musculare. Acest model este cunoscut drept „infiltrarea patologică a grăsimilor”. „Sunt din ce în ce mai mulți oameni obezi și din cauză că mâncăm animale obeze de la fermă”, atenționează Crawford.

În cartea sa „Puiul gigant: povestea incredibilă a modului în care antibioticele au creat agricultura modernă și au schimbat modul în care lumea mănâncă”, jurnalista Maryn McKenna demonstrează cum hrănirea puilor cu antibiotice îi face să crească de 2-3 ori mai repede. Pieptul de pui de acum este cu 80% mai mare decât al celor de acum 50 de ani.

În schimb, prețul cărnii de pui a scăzut dramatic în ultimele decade, devenind cea mai ieftină carne peste tot în lume. Drept urmare, consumul cărnii de pui s-a dublat începând din 1970.

„Prețul cărnii de pui a scăzut atât de mult încât americanii o mănâncă mai mult decât oricare alta. Însă este carnea care prezintă cel mai mare risc de a provoca rezistență la antibiotice – cea mai mare criză de sănătate a epocii actuale”, notează McKenna.

Surse:

www.who.int/mediacentre/news/releases/2017/antibiotics-animals-effectiveness/en/
www.theguardian.com/lifeandstyle/2005/may/15/foodanddrink.shopping3
www.articles.mercola.com/sites/articles/archive/2017/10/17/declining-chicken-nutrition.aspx

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here