De ce este important magneziul?

Am convingerea că, dacă am avea o alimentație corectă și organică, am bea apă de izvor, nu am fi stresați și am merge în vacanțe la mare vara și în stațiuni balneare iarna, nu am suferi niciodată de lipsă de magneziu. Cu toate acestea, cel puțin două treimi din populația lumii suferă de un deficit critic în acest element vital pentru sănătate și longevitate. Care este legătura dintre cele enunțate și magneziu și ce putem face pentru a remedia o deficiență de magneziu, dacă o avem?

De ce apare deficiența de magneziu?

Deficitul de magneziu este una dintre principalele cauze pentru care mulți dintre noi suferă de oboseală cronică, deoarece magneziul este un catalizator esențial pentru producerea de energie în mitocondriile din toate celulele corpului nostru. Magneziul trebuie consumat în mod regulat pentru a nu dezvolta deficiențe. O dietă bogată în legume cu frunze verzi, cereale integrale, fasole, nuci, carne roșie și pește, precum și consumul de apă minerală naturală ar putea avea capacitatea de a ne asigura necesarul de magneziu în corp. Dar uneori, chiar și dacă mâncați în acest fel, nu este suficient. Motivele deficienței de magneziu sunt numeroase: nu numai că solul în care sunt crescute plantele astăzi (mai ales cele crescute industrial) nu mai are concentrația de magneziu pe care ar trebui să o aibă, dar mulți dintre noi, din cauza problemelor cauzate de intestinul permeabil, nu pot asimila nutrienții și mineralele din unele mâncăruri, în special din cereale și leguminoase. Calitatea apei pe care o consumăm nu este nici ea ideală. Dar deficiența cea mai mare de magneziu este întâlnită la cei care au o dietă bazată pe alimente procesate, sărace în magneziu, și care suferă din cauza stresului. Adică marea majoritate a celor care trăiesc și muncesc astăzi într-un mediu urban.
Nu încape vorbă că acum vreo 7-8 ani am căzut și eu victimă acestui stil de viață și am suferit de sindrom metabolic, obezitate, anxietate și oboseală cronică, cu hiperinsulinimie care ar fi degenerat în scurt timp în diabet de tip II și hipertensiune arterială care ar fi dus la boli cardiovasculare precoce. Am convingerea că re-echilibrarea corpului meu cu magneziu a fost unul dintre factorii esențiali care au contribuit la reînsănătoșirea mea în ultimii câțiva ani. Cu toate acestea, să nu credeți că doctorul meu de familie mi-a recomandat magneziu… Am învățat singură cât de important este. Mă întreb câte probleme de sănătate ar putea fi evitate dacă lumea ar ști că un supliment atât de banal poate face minuni?

Care este rolul magneziului?

Magneziul, creat în procesul de fuziune din inima stelelor masive, este al 8-lea element ca abundență în crusta Pământului, al 9-lea în Univers și al 11-lea în corpul nostru. Magneziul este, alături de potasiu, un mineral indisponibil pentru menținerea echilibrului electric în celulele tuturor organismelor vii, atât la plante, cât și la animale.
Magneziul joacă un rol important în peste 325 de reacții enzimatice din organism. Un nivel optim de magneziu în corp aduce următoarele beneficii:
• Reglează nivelul glucozei din sânge, ajutând prevenția diabetului zaharat.
• Relaxează arterele care transportă sânge (ceea ce scade tensiunea arterială).
• Balansează excesul de calciu (protejând astfel arterele de plăci ce pot apărea din cauza excesului de calciu).
• Ajută la diminuarea stresului și a anxietății.
• Îmbunătățește calitatea și durata somnului.

Cum putem depista deficiența de magneziu?

Deficiența de magneziu poate fi stabilită prin analize, dar nu este întotdeauna ușor de depistat. Există patru tipuri de analize pentru deficiența de magneziu. În ordinea inversă a acurateții, acestea sunt:
• testul de ser (măsoară magneziul extracelular); este cel mai uzual test, însă și cel mai inexact, deoarece mai puțin de 1% din magneziu este găsit în plasma sanguină;
• testul RBC (măsoară magneziul în celulele roșii din sânge);
• testul WBC (măsoară magneziul din celule);
• testul EXA (măsoară magneziul din celule, printr-o probă bucală); este cel mai precis test însă și cel mai greu de găsit.
O metodă empirică pentru depistarea deficienței de magneziu este pur și simplu să vedeți cu câte din aceste probleme vă confruntați:
• spasme musculare sau cârcei;
• fibromialgie;
• dureri de spate sau de articulații;
• osteoporoza (un nivel optim al magneziului ne protejează de osteoporoză; puțini știu că suplimentarea cu calciu, fără magneziu, poate de fapt înrăutăți problema);
• sănătate dentară slabă, carii;
• palpitații, tensiune arterială crescută;
• alergii sau sensibilități la diverse alimente;
• tulburări digestive, constipație;
• rezistență la insulină, diabet;
• probleme tiroidiene;
• infertilitate, ovare polichistice sau probleme cu hormonii sexuali;
• libido scăzut;
• pietre la rinichi;
• dificultăți de respirație, astm;
• miros urât al corpului;
• dureri de cap, migrene;
• insomnie;
• tulburări psihice, anxietate, depresie sau neliniște;
• memorie slabă pe termen scurt;
• dificultăți de concentrare;
• amețeală, tremurături, coordonare slabă între creier și membre;
• sensibilitate la zgomot;
• oboseală și nivel ridicat de stres, atât mental (îngrijorare pronunțată, iritabilitate, anxietate), emoțional (tristețe profundă, mânie, apatie, teamă), cât și fizic (oboseală fizică intensă, somn insuficient), chimical (intoleranțe la anumite produse chimice, medicamente sau mirosuri) sau nutrițional (intoleranțe alimentare, deficiențe nutriționale).

Cum putem suplimenta magneziul?

Ce putem face deci pentru a ne restabili resursele de magneziu din corp? Putem folosi, bineînțeles, suplimente cu magneziu, dar care din ele?
Cea mai întâlnită formă de magneziu sunt sărurile de magneziu. Problema este că aceste săruri au o biodisponibilitate scăzută, adică o rată mică de absorbție în organism. Din această cauză, ele sunt însă un tratament ușor și rapid pentru constipație. Cele mai cunoscute săruri sunt următoarele:
oxid de magneziu – MgO;
hidroxid de magneziu – Mg(OH)2: adică lapte de magneziu;
citrat de magneziu – C6H6O7Mg;
sulfură de magneziu – MgSO4: sare amară sau sare Epsom;
clorură de magneziu – MgCl2: fulgi de magneziu.
Forme cu biodisponibilitate mai ridicată sunt așa-numiții chelați de magneziu, adică substanțe create în laborator care pun magneziul într-o moleculă amino-acidă ce conține nitrogen. Chelații de aminoacizi se absorb mult mai ușor, deoarece au aceeași structură ca proteinele. În funcție de celelalte componente care intră în compoziția chelaților, aceștia au diverse utilizări, specifice pentru organul-țintă la care trebuie trimis magneziul. Sunt multe forme de chelați de magneziu, create cu scopuri precise; câteva exemple ar fi următoarele:
glicinat, lizinat și malat de magneziu: susțin producția de ATP (energie celulară);
orotat și taurat de magneziu: sprijină sănătatea inimii;
arginina de magneziu: ajută creșterea fluxului sanguin (formă preferată de culturiști);
L-treonat de magneziu: promovează claritatea mentală și sănătatea cognitivă;
magneziu 2-AEP: conceput pentru pacienții cu scleroză multiplă deoarece ajută integritatea celulară și protejează mielina în creier.
O modalitate pentru a îmbunătăți absorbția de magneziu din sărurile solubile în apă, în special sarea amară și clorura de magneziu, este de a evita sistemul digestiv, adică folosite transdermic (aplicate pe piele). Efectul relaxant al unei băi cu sare Epsom este binecunoscut. Clorura de magneziu (dizolvată în apă, se mai numește și ulei de magneziu) este mai bună decât sulfatul de magneziu deoarece, deși conține magneziu în proporție de doar 12%, această moleculă are o rată de absorbție bună (mult mai bună decât sulfura de magneziu). Uleiul de magneziu se aplică pe corp cel mai ușor cu ajutorul unui pulverizator.
Eficacitatea acestei metode este însă o problemă disputată și nu poate înlocui suplimentarea cu magneziu pe cale orală, specifică pentru problema fiecăruia. Există totuși câteva lucrări care au analizat absorbția magneziului pe cale transdermică. Deși puține și realizate pe un număr mic de persoane, aceste studii confirmă faptul că aplicarea transdermică a clorurii de magneziu duce la creșterea nivelului de magneziu în organism, deși pentru o perioadă relativ scurtă de timp. Un studiu realizat în Marea Britanie în 2010 a confirmat că aplicarea transdermică a clorurii de magneziu a avut un efect benefic în prevenirea depunerilor de calciu în țesuturile organismului și a îmbunătățit balanța dintre calciu și magneziu la participanții studiului. În plus, această metodă a contribuit semnificativ și la eliberarea de minerale toxice din organism.
Suplimentarea cu magneziu nu este întotdeauna eficientă, și uneori magneziul nu ajunge în celule în mod optim. Trebuie așadar să ținem întotdeauna sub observație ameliorarea sau nu a simptomelor, și eventual refacerea analizelor, pentru a găsi suplimentul care funcționează cel mai bine pentru fiecare din noi.

Care este experiența mea legată de magneziu?

Aș dori să vă împărtășesc aici experiența mea în ce privește aplicarea clorurii de magneziu pe piele. Acum vreo cinci ani, când am început să suplimentez cu vitamina D3, am remarcat că am avut amețeli îngrijorătoare la puțin timp după administrare. După ce am citit că amețelile pot apărea din cauza faptului că nu este suficient magneziu în corp care să susțină activitatea suplimentului de vitamina D, am întrerupt administrarea vitaminei D și am comandat ulei de magneziu din Ucraina. (A fost cel mai ieftin pe care l-am găsit pe ebay; nu știam atunci că pot să îl prepar singură!) Am reînceput apoi administrarea celor două suplimente – vitamina D3 în soluție uleioasă și ulei de magneziu aplicat pe piele – și m-am simțit atât de bine, încât de atunci folosesc uleiul de magneziu în fiecare zi și vitamina D3, mai ales toamna și iarna.
Deși nu există comparație între starea de sănătate și nivelul meu de energie din prezent față de acum câțiva ani, bineînțeles că starea mea actuală de bine nu este datorată în exclusivitate folosirii magneziului. Sunt mulți alți factori care au contribuit la însănătoșire, în primul rând un nivel de stres mult mai redus, cât și o dietă bogată în nutrienți, low-carb și fără gluten. Cu toate acestea, sunt convinsă că reducerea stresului, somnul mai bun, lipsa oboselii și a stării de somnolență, lipsa constipației și revenirea la o tensiune arterială și la valoarea de glicemie în limitele normale sunt datorate măcar în parte folosirii zilnice a uleiului de magneziu. Efectele tangibile pe care le-am remarcat și care știu că se datorează magneziului sunt următoarele:
• nu mai am crampe musculare sau cârcei;
• nu mai am dureri musculare când mă duc la sala de forțe după o perioadă îndelungată de pauză;
• nu mai am miros urât de transpirație.
Pot de asemenea confirma că efectele magneziului sunt de scurtă durată, deoarece dacă se întâmplă ca uneori să nu îl folosesc, problemele enumerate mai sus revin.

De ce sunt stațiunile balneare așa de sănătoase?

Scăldatul în apa de mare, și mai ales în băile termale, este un tratament naturist eficace pentru refacerea nivelului de magneziu, deoarece acesta este cel mai benefic mineral din apele sărate. Cine nu s-a simțit relaxat și bine după un astfel de tratament? Cu toate acestea, puțini știu că motivul principal pentru starea de bine este magneziul absorbit din apa sărată, prin piele. Puțină lume beneficiază de băi termale locale, pentru că nu se găsesc peste tot în lume. Noi, românii, suntem norocoși să le avem. Haideți să le și folosim!

Ce urmează?

O să revin în curând cu alte articole în care o să vă arăt și vouă cum prepar eu uleiul de magneziu, cât și ce alte produse fac din el: deodorant spray și cremă pentru corp. Pentru că este mult mai confortabil și mai plăcut dacă este un pic îmbunătățit cu câteva uleiuri plăcut mirositoare și benefice pentru piele!

Surse:

www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4455825/
www.cnelm.com/NutritionPractitioner/Issues/Issue_11_1/Articles/7%20Transdermal%20Mg%20revised2.pdf
www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5579607/
www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5389641/
www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3775240/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here