Fibrele alimentare și rolul lor în protejarea colonului

Autor:

Știați că atunci când sunt degradate la nivel intestinal, fibrele alimentare produc o cantitate mare de acizi grași cu lanț scurt? Acești acizi ajută la menținerea sănătății colonului, sunt folosiți ca hrană de către colonocite (celulele colonului), contribuie la regenerarea mucoasei intestinale, pot fi de ajutor în colitele ulcerative şi chiar în cancerul de colon.

Fermentarea fibrelor sub acțiunea florei intestinale

Fermentația fibrelor alimentare sub acțiunea bacteriilor din colon are ca rezultat producerea bioxidului de carbon, hidrogenului, metanului, apei şi acizilor graşi cu lanț scurt – SCFA. 95% dintre aceşti acizi sunt: acetat, propionat, butirat. În general, fibrele solubile sunt degradate în mai mare măsură în colon decât cele insolubile, iar SCFA produşi sunt absorbiți eficient de celulele epiteliului intestinal (colonocite), doar 5%-10% fiind excretați în fecale. În acest fel, SCFA sunt substraturi energetice importante, contribuind cu până la 70% la asigurarea necesarului de energie al colonocitelor, dar şi al celulelor din muşchi şi din ficat. SCFA rămași (propionatul și butiratul) sunt transportați prin vena portă în ficat. Acetatul şi într-o mai mică măsură propionatul sunt eliberați în circulația sistemică. Acetatul creşte fluxul sanguin colonic și îmbunătățește motilitatea ileală.

Într-un organism sănătos, raportul normal în colon şi în fecale între acetat, propionat şi butirat este de 60:20:20, acesta fiind însă influențat atât de tipul substratului de carbohidrat, cât şi de microflora bacteriană existentă. În acest sens, studiile evidențiază că pentru acelaşi tip de substrat, clasa de bacterii numită Bacteroidetes produce în principal acetat şi propionat, în timp ce clasa numită Firmicutes produce butirat ca principal produs rezultat în degradarea bacteriană.

Știați că?
Butiratul este considerat cel mai important SCFA şi serveşte ca substrat energetic preferat pentru colonocite (celulele epiteliale colonice) şi joacă un rol important în menținerea homeostaziei colonice. El exercită efecte puternice asupra unei varietăți de funcții ale mucoasei colonice cum ar fi inhibarea inflamației și carcinogenezei, întărirea diverselor componente ale barierei de apărare colonică și scăderea stresului oxidativ. Două mecanisme importante includ inhibarea activării factorului nuclear kappa B și deacetilarea histonei. În plus, butiratul poate stimula sațietatea.

Numeroase studii indică importanța butiratului la nivel intestinal în furnizarea de energie celulelor epiteliale, reglarea transportului transepitelial al fluidelor, ameliorarea inflamației mucoaselor și a statusului oxidativ, întărirea barierei de apărare epitelială și modularea sensibilității viscerale și a motilității intestinale. În plus, un număr tot mai mare de studii au subliniat rolul butiratului în prevenirea și inhibarea cancerului colorectal. La nivel extraintestinal, butiratul exercită efecte potențial utile asupra multor disfuncții, inclusiv hemoglobinopatii, boli metabolice genetice, hipercolesterolemie, rezistența la insulină și accident vascular cerebral ischemic. Mecanismele de acțiune ale butiratului sunt diferite, multe dintre acestea fiind legate de efectele sale puternice de reglementare a expresiei unor gene.

Acțiunea tărâțelor de psyllium

Tărâțele de psyllium (Plantago ovata) conțin 85% fibre solubile în apă şi rezistente la acțiunea bacteriilor din colon. Fracția polizaharidică este alcătuită din 65% D-xiloză, 20% L-arabinoză, 6% ramnoză şi 9% acid D-galacturonic. Conțin arabinoxilan – o structură chimică foarte rezistentă, formată dintr-un schelet de xilan, foarte ramificat, pe care sunt ataşate (în pozițiile 1:4 şi 1:3) prin legături beta (foarte puternice) resturi de molecule de zahăr. Spre deosebire de polizaharide (fibrele alimentare), care pentru a putea fi absorbite la nivel intestinal trebuie să fie în prealabil scindate (hidrolizate) la monozaharide, legăturile beta nu pot fi rupte de enzimele digestive umane, astfel încât arabinoxilanii sunt deosebit de rezistenți la acțiunea bacteriilor din colon.

La om, odată ingerate, tărâțele de psyllium tranzitează tractul gastrointestinal superior și ajung în intestinul gros într-o formă extrem de polimerizată. Aici sunt fermentate, într-o măsură limitată (determinant pentru acest proces fiind conținutul de arabinose). Rezultat fermentației este creșterea concentrației acizilor graşi SCFA, în special acetat şi mai puțin propionat şi butirat, în fecale şi excreția lor, dar fără a fi evidențiată o creștere detectabilă a masei bacteriene în fecale, expulzarea rectală de gaz sau excreția de metan sau hidrogen în respirație. Mai multe studii efectuate pe voluntari umani sănătoși, care au ingerat tărâțe de psyllium, au evidențiat creşterea producției de gaz (măsurată prin cuantificarea metanului şi hidrogenului excretat în aerul expirat, ca indice de fermentație colonică rapidă).

Semințele de in produc mai mulți acizi grași

Semințele de in (Linum usitatissimum L.) conțin trei componente majore, cu beneficii certe în nutriția umană: un conținut foarte ridicat de acid alfa-linolenic (acid gras omega 3), un procent ridicat de fibre alimentare, atât solubile, cât și insolubile (din cele 4 fracții majore identificate, predominante sunt arabinoxilanii şi xiloglucanii) şi lignani. Testele in vitro au relevat faptul că acetatul (produs de xiloglucani) a fost principalul SCFA produs în urma fermentației bacteriene colonice, urmat de propionat şi butirat (produs de arabinoxilani). Un studiu in vitro, comparativ, evidențiază faptul că fibrele alimentare din semințele de in sunt fermentate mai lent decât fibrele de psyllium, dar produc mai mulți acizi graşi SCFA (după 72 ore de incubare).
În concluzie, fibrele alimentare constituie substrat în procesele fermentative din intestin și au capacitatea de a influența semnificativ dezvoltarea și funcționalitatea bacteriilor benefice. Fibrele constituie „hrana“ bacteriilor benefice. Metaboliții secundari (acizi grași cu lant scurt), rezultați în urma fermentației microbiene, asigură pe de o parte substratul energetic pentru refacerea, dezvoltarea și corecta funcționare a celulelor peretelui intestinal, fiind totodată implicați în reglarea metabolismului lipidelor, glucozei și colesterolului, în scăderea proceselor inflamatorii și în protecția antitumorală și antioxidantă.

ColonHelp, supliment alimentar 100% natural din fibre

colonhelp-480ColonHelp este un supliment alimentar 100% natural, din fibre de in și psyllium, pentru menținerea sănătății colonului. Pe lângă fibrele solubile și insolubile (semințe de in și psyllium), ColonHelp conține plante detoxifiante (pătrunjel, chimen, coriandru, oregano) și argilă. Administrat în cure de 3 luni, ColonHelp ajută la refacerea eliminarea toxinelor din colon și refacerea florei intestinale, la reglarea tranzitului, la reducerea simptomelor colonului iritabil, la menținerea colesterolului și glicemiei în limite normale, la un mai bun control al greutății.

    Surse:

  • ema.europa.eu/docs/en_GB/document_library/Herbal_-_HMPC_assessment_report/2013/07/WC500146506.pdf
  • ugcfrp.ac.in/images/userfiles/18700-psyllium.pdf
  • onlinepbe.com/index.php/PBE/article/view/67/html313
  • pubs.acs.org/doi/abs/10.1021/jf203820j
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8898423
  • onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1365-2036.2007.03562.x/pdf
  • sciencedirect.com/science/article/pii/S2212619815300139
  • ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3070119/
  • ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3735932/
Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here