Cum poate fi recuperată memoria în boala Alzheimer?

Autor:

Deși boala Alzheimer a fost descoperită de peste un secol, oamenii de știință încă nu au pus la punct un tratament eficient pentru aceasta. În prezent, cercetarea la nivel mondial în domeniul Alzheimerului pune accentul pe componenta genetică a bolii și pe identificarea unor biomarkeri care ar putea ajuta la depistarea afecțiunii înainte de apariția primelor semne de demență. Cercetătorii au descoperit apolipoproteina E (ApoE), o genă care se asociază cu boli cronice, cum ar fi boala Alzheimer, declinul cognitiv asociat cu vârsta, osteoporoza, ateroscleroza, diabetul, boala coronariană. În ceea ce privește boala Alzheimer, s-a demonstrat că forma ApoE4 este implicată în predispoziția genetică pentru demență. Însă tot oamenii de știință spun că prezența genei ApoE4 nu este nici necesară, nici suficientă pentru a dezvolta boala Alzheimer. Prin urmare, apariția și evoluția Alzheimerului nu pot fi calculate matematic, iar oamenii nu trebuie să privească această boală drept o fatalitate. Dimpotrivă, speranțe există și, paradoxal, acestea vin tocmai din complexitatea afecțiunii.
O echipă de cercetători de la UCLA afirmă că au dezvoltat un protocol terapeutic cu ajutorul căruia au demonstrat, pentru prima dată, că declinul cognitiv din boala Alzheimer poate fi reversibil. Nu este vorba despre un medicament-minune sau o procedură medicală, ci despre o abordare integrativă și personalizată a pacienților cu simptome specifice demenței de tip Alzheimer.

Alzheimer, o boală multifactorială

Denumit MEND – Metabolic Enhancement for Neurodegeneration, studiul a fost coordonat de dr. Dale E. Bredesen, profesor la Buck Institute for Research on Aging și UCLA. În încercarea de a înțelege mai bine natura fundamentală a bolii, Bredesen a găsit dovezi că Alzheimerul provine dintr-un dezechilibru în transmiterea semnalelor dintre celulele nervoase. În mod normal, în creierul sănătos, semnalele specifice stimulează conexiunile nervoase și memoria, în timp ce alte semnale ajută la filtrarea informațiilor, permițând memoriei să „uite” informațiile irelevante. Dar la persoanele cu Alzheimer apare un dezechilibru între aceste semnale, conexiunile nervoase sunt suprimate și amintirile se pierd.

Această ipoteză contrazice clasica teorie că boala Alzheimer este cauzată de acumularea unor plăci amiloide în creier. Dr. Dale E. Bredesen consideră că peptida beta-amiloidă, sursa plăcilor, are o funcție normală în creier, fiind una dintre moleculele care susțin semnalele nervoase. Numai că în cazul bolii Alzheimer, creșterea cantității de peptide amiloide schimbă echilibrul în favoarea pierderilor de memorie.

În raportul prezentat de UCLA, dr. Bredesen explică modul în care se manifestă boala Alzheimer, subliniind faptul că aceasta este o afecțiune complexă, care poate fi influențată de stilul de viață: dietă, exerciții fizice, somn, stimulare mentală și interacțiune socială. Ca atare, dr. Bredesen susține că soluția ar fi abordarea sistemică a bolii. „Medicamentele existente în caz de Alzheimer vizează o singură direcție, dar boala este mult mai complexă. Imaginați-vă că aveți un acoperiș cu 36 de găuri în el și medicamentul dvs. acoperă foarte bine o singură gaură. Este posibil ca medicamentul să funcționeze, iar un orificiu să fie astupat, dar încă mai aveți 35 de alte scurgeri și procesul care stă la baza problemei să nu fie modificat”, a explicat Bredesen.

MEND, singurul protocol care dovedește reversibilitatea bolii Alzheimer

În studiul MEND au fost cooptați 10 pacienți care prezentau pierderi de memorie, unii cu leziuni specifice creierului afectat de Alzheimer, confirmate prin tomografie computerizată. Șase dintre pacienți au fost nevoiți să renunțe la locul de muncă din cauza simptomelor bolii. Iată câteva exemple. Unul dintre pacienți, femeie, a avut doi ani de pierdere progresivă a memoriei. Se gândea să renunțe la slujba ei, ce presupunea analizarea datelor și scrierea de rapoarte, după ce a făcut mai multe confuzii în redactarea unor nume. Un alt pacient uita tot timpul codul de deschidere de la dulapul de gimnastică și le cerea asistenților să-i reamintească constant programul de lucru. O altă pacientă avea probleme de comunicare, copiii ei observând că nu-și mai găsea cuvintele în mijlocul frazelor.
Odată incluși în protocolul MEND, pacienții au făcut schimbări radicale ale stilului de viață în scopul stopării și reversibilității pierderilor de memorie. În termen de șase luni, nouă pacienți au înregistrat o îmbunătățire notabilă a memoriei, cei șase care au trebuit să întrerupă lucrul au fost capabili să se întoarcă la locurile lor de muncă. Unii dintre pacienți au fost monitorizați în continuare pe o perioadă de până la 2 ani și jumătate, iar îmbunătățirile memoriei s-au menținut. Un pacient, care se afla într-un stadiu avansat de Alzheimer, nu a prezentat nicio îmbunătățire.

Program terapeutic complex în 25 de pași

Studiul MEND este singurul care sugerează că pierderea memoriei poate fi reversibilă, cu o îmbunătățire pe termen lung. MEND este un program terapeutic complex, incluzând 25 de etape, care implică: schimbarea completă a dietei, stimularea creierului, optimizarea somnului, administrarea unor suplimente nutritive și vitamine, alte măsuri care afectează chimia creierului.

Abordarea lui Bredesen este personalizată pentru fiecare pacient, dar componente principale sunt următoarele:

  1. Eliminarea carbohidraților simpli (zahăr, făină albă), a glutenului și a alimentelor procesate și creșterea consumului de legume, fructe și pește sălbatic.
  2. Practicarea meditației de două ori pe zi și yoga pentru reducerea stresului.
  3. Adoptarea unui program de somn de 7-8 ore pe noapte.
  4. Administrarea zilnică a unor suplimente nutritive.
  5. Optimizarea igienei orale folosind o periuță electrică, ață dentară, apă de gură.
  6. Reechilibrare hormonală.
  7. Menținerea unei perioade de post sau repaus alimentar de cel puțin 12 ore între cină și micul dejun și cel puțin 3 ore între cină și culcare.
  8. Efectuarea unei activități fizice de minimum 30 de minute, între 4 și 6 zile pe săptămână.

Protocolul MEND

Iată tabelul care detaliază protocolul doctorului Dale E. Bredesen, cu ajutorul căruia pacienții incluși în studiu și-au recuperat memoria.

Scop Abordare Mențiuni
Îmbunătățirea dietei: eliminarea carbohidraților simpli; reducerea inflamației Pacienții au avut posibilitatea de a alege dintre mai multe diete cu indice glicemic scăzut și cu conținut redus de grăsimi Scăderea inflamației, combaterea rezistenței la insulină
Stimularea ketogenezei și autofagiei Repaus alimentar 12 ore în fiecare noapte, incluzând 3 ore înainte de culcare Reducerea nivelului insulinei
Combaterea stresului Tehnici de relaxare personalizate, meditație, yoga, muzică etc. Reducerea cortizolului
Optimizarea somnului 8 ore de somn pe noapte; Melatonină; tratarea sindromului de apnee în somn
Exercițiu fizic 30-60 min/zi; 4-6 zile/săptămână
Stimulare cerebrală Directă sau indirectă
Homocisteină <7 Vitamina B12
B12 seric >500 Suplimentare vitamina B12
CRP <1.0; A/G >1.5 Dietă antiinflamatorie, curcumin, acizi omega 3 (DHA/EPA) Rolul critic al inflamației în boala Alzheimer
Insulina ajeun <7; HgbA1c <5.5 Dietă cu indice glicemic redus Legătura dintre diabet tip 2 și boala Alzheimer
Reechilibrare hormonală Reglarea nivelurilor hormonilor tiroidieni (T3, T4), estrogen, progesteron, testosteron, cortizol
Sănătatea intestinului Prebiotice și probiotice Prevenția inflamației și autoimunității
Reducerea inflamației Curcumin, Ashwagandha
Îmbunătățirea funcției cognitive Magneziu
Nivelul 25OH-D3 = 50-100 ng/ml Vitamina D3, vitamina K2
Stimularea conexiunilor nervoase Colină, omega 3
Antioxidanți Tocoferoli și tocotrienoli, seleniu, acid alfa-lipoic, N-acetil-cisteină, vitamina C
Zinc În funcție de valorile obținute la testare
Oxigenare nocturnă Eliminarea sau tratarea sindromului de apnee în somn
Optimizarea funcției mitocondriale Coenzima Q10, acid alfa-lipoic, N-acetil-cisteină, L-carnitină, seleniu, zinc, resveratrol, vitamina C, vitamina B1
Creșterea capacității de atenție și concentrare Acid pantotenic
Creșterea funcției sirtuinelor Resveratrol
Eliminarea metalelor toxice Testarea nivelului de mercur, plumb, cadmiu; proceduri de chelare dacă este cazul
Trigliceride cu lanț mediu Ulei de cocos

 

Dieta MIND poate reduce cu 50% riscul de Alzheimer

Alimentația joacă un rol crucial în cazul pacienților cu probleme de memorie. Dar dintre numeroase diete care au fost testate pentru beneficiile neuroprotectoare, dieta MIND, dezvoltată de Martha Morris de la Rush University (Chicago), pare a fi cea mai eficientă. Studiile arată că dieta MIND poate reduce cu 50% riscul de Alzheimer. Dieta MIND este o variantă a faimoasei diete mediteraneene și se bazează pe un consum crescut de legume verzi, fructe și legume colorate, fructe de pădure, nuci, ulei de măsline, cereale integrale, pește ca sursă de proteine și omega 3. Dieta MIND pune accentul pe afine și fructe oleaginoase (nuci, migdale, fistic), care sunt deosebit de bune pentru creier. Ceaiul verde este o altă componentă importantă a dietei MIND, dat fiind faptul că această băutură are proprietăți antioxidante remarcabile.

Dar să nu uităm că, la fel cum au nevoie de alimentație sănătoasă și suport nutrițional, pacienții cu Alzheimer au nevoie de integrare socială și stimulare intelectuală. Comunicarea cu membrii familiei, rememorarea unor amintiri comune, precum și lectura, exerciții simple de cuvinte încrucișate, aritmetică, diverse activități gospodărești reprezintă o adevărată terapie pentru creier.

Surse:
newsroom.ucla.edu/releases/memory-loss-associated-with-alzheimers-reversed-for-first-time
www.alzheimersweekly.com/2014/10/25-ways-to-mend-memory.html
joshmitteldorf.scienceblog.com/2017/06/19/preventing-dementia/

Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here