Leacuri din Evul Mediu, soluții contra rezistenței la antibiotice?

Autor:

În fiecare an, peste 700.000 de oameni își pierd viața din cauza rezistenței la antibiotice. Aceasta este o amenințară reală, în plină expansiune, fiindcă tot mai multe antibiotice își pierd capacitatea de a omorî sau de a stopa bacteriile. Cauzele sunt complexe și provin atât din utilizarea abuzivă a antibioticelor, cât și din obsesia pentru igienă, frecvent întâlnită în societatea modernă. În acest articol nu ne vom referi însă la explicarea fenomenului, ci vom prezenta soluții cu totul surprinzătoare, ce ar putea deveni alternative viabile la actualele tratamente cu antibiotice.

În timp ce industria farmaceutică nu este dispusă să aloce sume generoase pentru a înlocui antibioticele care nu mai funcționează, un grup de cercetători de la Universitatea din Nottigham afirmă că descoperirea de noi medicamente nu este locul potrivit spre care să privim cu speranță. Echipa „Ancientbiotics”, alcătuită din istorici, microbiologi, chimiști, farmaciști, lucrează acum pentru a determina dacă anumite formule naturale utilizate la tratarea infecțiilor în Evul Mediu ar putea fi benefice și în zilele noastre. Cercetătorii studiază o colecție de rețete medicale din secolul al XV-lea, cunoscută sub numele de „Crinul medicamentelor”. Chiar au și testat unele dintre ele, cu rezultate aproape șocante.

O poțiune pentru infecțiile oculare

Cu aproximativ 1.000 de ani în urmă, cei care sufereau o infecție a foliculului genelor, cunoscută acum ca urcior, erau tratați cu o poțiune preparată din vin, usturoi, praz, ceapă și secreție biliară de vacă. Amestecul era lăsat la macerare într-un vas de alamă, timp de cel puțin 9 zile înainte de utilizare. Multe dintre aceste ingrediente, dar mai ales usturoiul și sărurile de cupru și de bilă, sunt cunoscute ca având efect antibacterian.

Cercetătorii au testat poțiunea în laborator, pe plăgi sintetice infectate cu Stafilococ auriu, precum și pe șoareci infectați cu Stafilococ auriu rezistent la meticilină (MRSA). Rezultatele arată că poțiunea a ucis ambele variante de stafilococi în proporție de 90%. Eficacitatea se datorează combinației de ingrediente, potrivit cercetătorilor. „Am reconstituit un remediu de 1.000 de ani care ucide încă bacteriile pentru care a fost conceput și am demonstrat că această activitate se bazează pe acțiunea combinată a mai multor ingrediente antimicrobiene. Rezultatele noastre evidențiază potențialul neexploatat al remediilor tradiționale pentru a obține noi tratamente într-un moment în care alte antibiotice sunt așteptate cu nerăbdare”, a declarat Freya Harrison, profesor asistent la Universitatea din Nottingham.

„Medicamente” cu miros de praz și usturoi

Este interesant faptul că proprietățile de combatere a bolilor ale legumelor din familia Alliaceae erau cunoscute cu mult înainte de putea fi identificate substanțele active din compoziția usturoiului, prazului, cepei. Astăzi știm, de exemplu, că usturoiul (Allium sativum) are proprietăți antibacteriene, antifungice, antivirale și antiparazitare. Toate acestea se datorează combinației de substanțe biochimice din usturoi, incluzând fenoli, saponine, taninuri, flavonoide, uleiuri esențiale. Testele au arătat că unele super-bacterii ucise de usturoi au fost rezistente la peste 10 tipuri de antibiotice.

Cercetătorii au scris în revista Asian Pacific Journal of Tropical Biomedicine că „usturoiul posedă efecte antibacteriene împotriva agenților patogeni multi-drog rezistenți și poate fi folosit pentru prevenirea infecțiilor bacteriene.” Usturoiul conține două substanțe specifice, cu efecte antibiotice: alicina și garlicina. Acești compuși sulfuroși se găsesc și în praz, iar o altă proprietate importantă a alicinei este aceea de a neutraliza radicalii liberi.

Argintul coloidal, cel mai vechi antibiotic

Argintul a fost folosit în scop medicinal din antichitate, inclusiv în Egiptul antic, Grecia și Roma. Din acest motiv se pare că este cel mai vechi antibiotic din lume. Hippocrate, părintele medicinei, este cel care descrie într-o lucrare proprietățile antimicrobiene ale argintului, în jurul anului 400 î.Hr. De altfel, sute de ani, oamenii și-au păstrat mâncarea în vase de argint pentru a preveni contaminarea cu bacterii, iar în Evul Mediu, oamenii bogați aveau să și mănânce cu tacâmuri și în vase de argint pentru a reduce riscul de îmbolnăvire.

În ultimii ani, mai multe studii au demonstrat că argintul este unul dintre cei mai eficienți agenți antimicrobieni. În 2013, un test a dovedit că adăugarea unor doze mici de argint crește puterea unui antibiotic de peste 1.000 de ori. Argintul interferează cu metabolismul bacteriei, crescând producția de radicali liberi la nivelul celulei bacteriene, ceea ce duce la distrugerea bacteriei. În plus, argintul slăbește membrana celulară a bacteriei. Acest lucru explică beneficiul enorm al argintului coloidal în cazul bacteriilor gram-negative, celule care sunt adesea imbatabile în fața antibioticelor.

Sfaturi pentru a preveni rezistența la antibiotice

Rezistența la antibiotice reprezintă abilitatea unei bacterii de a rezista în fața efectelor unui antibiotic. Aceasta apare atunci când antibioticul este folosit incorect, fie nu este necesar (de exemplu, în cazul unei infecții virale), fie în doze nepotrivite sau insuficiente, fie pe o durată necorespunzătoare. Iată ce recomandă dr. Joseph Mercola, renumit specialist în medicină funcțională din SUA, pentru limitarea dezvoltării rezistenței la antibiotice:

  1. Administrarea unui antibiotic se asociază frecvent cu dezechilibrul florei intestinale. Aceasta pentru că antibioticul nu atacă doar bacteriile patogene, ci și pe cele prietenoase care alcătuiesc flora intestinală. De aceea, în cazul unui tratament cu antibiotice este absolut necesară includerea în dietă a unor alimente fermentate pe bază de probiotice (iaurt, sana, kefir), alături de un supliment cu probiotice și prebiotice.
  2. O altă măsură importantă pentru susținerea sistemului imunitar în lupta cu infecțiile este optimizarea nivelului de vitamine: vitamina C, vitamina D și vitamina K.
  3. Evitați utilizarea în exces a produselor antibacteriene de uz casnic: geluri dezinfectante, șervețele umede, detergenți, odorizante, deoarece obsesia pentru igienă încurajează apariția unor germeni mai rezistenți la astfel de produse.
  4. Spălați corect mâinile cu apă caldă și săpun, pentru a împiedica răspândirea bacteriilor. Respectați regulile de igienă alimentară atunci când preparați hrana de zi cu zi.
  5. Studii recente atrag atenția că rezistența la antibiotice se dezvoltă și ca urmare a consumului crescut de carne provenită de la animale tratate cu antibiotice. De aceea, majoritatea nutriționiștilor recomandă acum consumul de carne, pe cât posibil, din surse proprii sau din micro-ferme ecologice.

Surse:

  • npr.org/2017/04/23/525310264/ancientbiotics-researchers-look-for-old-fixes-to-modern-ailments
  • bbc.com/news/uk-england-nottinghamshire-32117815
  • ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3609356/
  • stm.sciencemag.org/content/5/190/190ra81
  • articles.mercola.com/sites/articles/archive/2017/05/02/ancient-formula-antibiotic-alternative.aspx
Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here