Dr. Elena Capcelea: Bolile sistemului digestiv care se agravează primăvara

    Primăvara își pune amprenta uneori, în mod neplăcut, asupra sistemului digestiv, prin senzația de arsură, dureri de stomac, balonare, fie că vorbim de acutizarea unor probleme mai vechi, fie de apariția simptomelor pentru prima dată.

    0
    250

    Primăvara este unul dintre cele mai așteptate anotimpuri. Soarele ne face mai optimiști, căldura ne scoate la plimbare în parc și ne aduce mai aproape de cei dragi. Desigur, nu toate lucrurile merg bine și nu pentru toată lumea. Unii dintre cei afectați de schimbarea anotimpurilor sunt cei care au stomacul mai sensibil.

    Vă invităm să petrecem împreună câteva momente, pentru a afla de la dr. Elena Capcelea, medic gastroenterolog în cadrul clinicii Laurus Medical, ce putem face pentru a gestiona anumite boli ale sistemului digestiv, pe timp de primăvară.

    Motivul pentru care apar aceste probleme primăvara nu este complet elucidat. Una dintre ipoteze susține că un consum de fructe și legume proaspete, mai ales după perioada iernii, în care mesele sunt mai degrabă bazate pe produse conservate sau preparate, poate duce la o agravare a gastritei, a refluxului gastroesofagian, a ulcerului și a altor boli ale sistemului digestiv. Care este explicația? Secreția de suc gastric crește atunci când consumăm crudități.

    Ce poți face pentru a evita bolile sistemului digestiv primăvara?

    Iată câteva sfaturi oferite de Dr. Elena Capcelea.

    1. Dacă ai un istoric în ceea ce privește hiperaciditatea și tulburările digestive, este bine să previi acutizarea simptomelor prin consumarea fructelor și legumelor ușor preparate termic – la abur, fierte, la cuptor, sucuri și compoturi.
    2. Dacă aceste crize sunt acute, vom avea nevoie de un tratament medicamentos și, desigur, de părerea unui specialist. El va putea recomanda un regim alimentar și un tratament adecvat, fie că vorbim despre pansamente gastrice, adjuvanți ai unei digestii ușoare (cărbunele medicinal), enzime digestive sau inhibitori de acid gastric. Tot el va indica și durata pe care este bine să fie realizat tratamentul, pentru fiecare boală a sistemului digestiv în parte.
    3. Primăvara este sezonul virozelor, ce pot avea și ele un impact negativ asupra digestiei. Asocierea cu enterocolitele virale creează simptome supărătoare și periculoase: diaree, scaune multiple și apoase, dureri de stomac, vărsături. În aceste cazuri, hidratarea și probioticele sunt singurele „medicamente” pe care pacientul și le poate administra singur. Este foarte important să se înțeleagă că tratamentul administrat fără consult medical, mai ales tratamentul cu antibiotice, nu va avea în niciun caz un efect pozitiv. Fiind o infecție virală, antibioticele nu au nicio putere. Ba mai mult, scad imunitatea și îngreunează lupta naturală a organismului cu boala.
    4. Unele simptome, precum balonările, eructațiile, durerile abdominale, sunt uneori rezultatul unor intoleranțe sau alergii alimentare care nu au fost diagnosticate. Este bine de știut că există teste ce îți pot arăta care sunt sensibilitățile alimentare pe care le ai, pentru a putea fi evitate. Medicul este cel care te poate direcționa în sensul unei diagnosticări corecte.
    5. Deși gastrita și ulcerul nu sunt unul și același lucru, pentru pacient este destul de greu să își dea seama care este natura afecțiunii de care suferă, pentru că simptomele sunt asemănătoare. Gastrita este o inflamație a mucoasei superficiale, în timp ce ulcerul este o leziune mai profundă ce poate duce la hemoragie și la perforarea stomacului. Dacă este tratată corespunzător și la timp, gastrita nu dezvoltă complicații. Multe ulcere sunt asimptomatice și sunt asociate cu Helicobacter, sau cu un alt tip de bacterie, și sunt descoperite accidental. Controlul periodic previne depistarea bolii în stadii prea avansate.
    6. Endoscopia superioară este una dintre investigațiile foarte valoroase pe care le are la dispoziție medicul gastroenterolog. Aceasta ajută în diagnosticarea diverselor boli ale sistemului digestiv, oferă vizibilitate la nivelul tuturor segmentelor ce țin de tractul digestiv superior, inclusiv esofagul. În plus, tot în timpul endoscopiei, se recoltează probe pentru biopsii în cazul unor suspiciuni de cancer. Există cazuri în care, cu ajutorul unei simple endoscopii ce durează doar câteva minute, se pot evita intenvenții chirurgicale cu timp de recuperare îndelungat.
    7. La fel de importantă și cu beneficii la fel de extinse este și colonoscopia. Medicii o recomandă o dată la 5 ani, pentru pacienții cu vârsta de peste 50 de ani, și chiar mai devreme, în contextul în care există cazuri de afecțiuni ale colonului în familie. Și colonoscopia oferă o cale minim invazivă de acces, putându-se evita astfel anumite intervenții chirurgicale. Se pot scoate polipi sau chiar tumori în timpul colonoscopiei, iar pacientul poate pleca acasă în aceeași zi, timpul de recuperare fiind mult diminuat. Pentru analizarea colonului, prin acest tip de investigație, este nevoie de o pregătire prealabilă cu rol de curățare. Pentru persoanele care urmează tratamente pentru diverse afecțiuni cronice este indicat să continue tratamentul. În cazul diabetului, medicul este cel care va putea lua decizia legat de continuarea sau întreruperea tratamentului, mai ales în cazul celor care suferă de diabet insulino-dependent.
    8. Atenție la infectarea cu Helicobacter pylori! Prezența acestei bacterii la nivelul tractului digestiv dă simptome precum: stări de greață, lipsa poftei de mâncare, reflux gastroesofagian, balonare, hiperaciditate, dureri abdominale. Există mai multe metode de testare pentru Helicobacter pylori: prelevarea probelor în timpul endoscopiei superioare, analiza fecalelor sau testul respirator rapid. Acesta din urmă este cel mai puțin invaziv, însă ne oferă informații limitate, spre deosebire de endoscopie care oferă un tablou complet al tractului digestiv superior. De asemenea, pentru ca testul de Helicobacter din analiza fecalelor să fie relevant, pacientul nu trebuie să facă niciun tratament cu antibiotice sau cu antiacide, cu o lună înainte de testare. Tratamentul pentru Helicobacter este destul de dur, însă nu poate fi evitat. De obicei se practică dubla-terapie: 2 antibiotice, alături de inhibitori de pompă de protoni și probiotice. Mulți pacienți nu tolerează aceste medicamente și întrerup tratamentul. Din păcate, acest lucru nu face decât să sporească rezistența bacteriei. Este bine de știut că Helicobacter pylori este contagios și se poate răspândi destul de ușor în cadrul aceleiași familii, prin simpla folosire a aceleiași vesele. Cei cu sistem imunitar mai fragil sunt mai predispuși.

    Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le luam în calcul este faptul că un consult medical de specialistate este imperios necesar. Multe dintre afecțiunile cu care ne confruntăm, deși se manifestă simptomatic la nivelul tractului digestiv, au cauze din afara acestui sistem. O diagnosticare și un tratament nepotrivit nu vor duce decât la agravarea simptomelor.

     

    Protected by Copyscape

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here