Medicina – între artă, filosofie, ştiință şi religie

Autor:

Dragi prieteni,

După cum veți observa, în acest al treilea număr al tânărului nostru ziar am abordat două dintre cele mai „grele“ subiecte posibile, bolile cardiovasculare şi cancerul. Sperăm că veți găsi în articolele respective multe informații publicate în premieră absolută în România. Însă nu doar aceste informații extrem de prețioase dorim să vi le oferim, ci cel mai important dar ar putea fi inspirația pentru însăşi schimbarea modului de gândire! Pentru trecerea de la analiza simplistă a lucrurilor, de la gândirea dihotomică şi reducționistă către modele de analiză mult mai complexe şi holistice, potrivite analizei lucrurilor vii. Însă pentru această transformare radicală a modului nostru de gândire, avem nevoie nu doar de ultimele descoperiri din biologie, medicină şi alte ştiințe ale vieții, ci avem nevoie să aruncăm o privire profundă către istoria medicinei, către artă, filosofia şi religia din spatele ei, fără de care nu putem înțelege prezentul şi contextul actual.

Arborele vieții este, după cum l-am prezentat în numărul trecut, logo-ul Ziarului de Sănătate, iar simbolistica sa deosebită ne va însoți în toate edițiile noastre, pentru ca nu cumva să ne scape din vedere echilibrul şi perfecțiunea naturii, integralitatea şi holismul, legătura dintre pământ şi cer, aspirația către lucruri înalte.

Sunt probabil foarte mulți dintre voi care se gândesc oare ce nevoie mai este de artă, filosofie şi religie pentru vindecarea oamenilor, oare nu a ajuns medicina să fie ceea ce ar trebui să fie, adică o Ştiință? Vedeți voi, dragi prieteni, medicina a fost considerată încă din cele mai vechi timpuri o adevărată artă, era arta de a vindeca oamenii. Medicina medicilor de vocație, a marilor profesori din secolul trecut, a celor pentru care examenul clinic cât mai complet era cel mai vital şi important lucru din medicină, era cea mai pură artă medicală, era însuşi sufletul medicinei. Tehnologia ultramodernă n-a reuşit decât să fie un instrument, un ajutor, care să fie folosit de către medicină, însă nu a putut substitui niciodată adevăratul profesionist şi clinician. Dacă ar fi fost medicina o ştiință exactă, am fi ştiut cu precizie de ce un pacient răspunde la un tratament, iar altul nu răspunde deloc sau răspunde cu totul altfel la acelaşi tratament. Am fi eradicat toate bolile şi ne-am fi ocupat cu toții de alte lucruri.

O problemă foarte importantă în medicina „ştiințifică“ este că mulți cercetători şi practicieni au început treptat să uite tot mai mult de Dumnezeu, eliminându-L treptat din toate ecuațiile materiale din care Acesta nu putea fi cuprins. Astfel că au început să îşi creeze propriul idol şi au ajuns să se închine unui nou zeu, Zeul Ştiință. Oriunde vei vedea cercetare, studii, interpretări, vei vedea o multitudine de informații contradictorii, iar ambele părți combatante îți vor invoca care mai de care propriul Zeu Ştiință, fără însă a putea ajunge niciodată la Adevărul absolut. Dar ce este trist este că Zeul Ştiință, deşi este un Zeu relativ mic, care nu are încă răspunsuri la unele întrebări aparent banale, cum ar fi de exemplu „Ce este viața?“ sau „Ce este sufletul omului“ sau conştiința sau multe altele asemenea, este şi un zeu extrem de infatuat şi arogant. Iar majoritatea închinătorilor la acest Zeu Ştiință nu sunt conştienți de micimea şi perisabilitatea informațiilor pe care le deține Zeul lor, iar după o vreme devin şi ei extrem de infatuați şi aroganți cu cei din jur. O şi mai mare problemă este că majoritatea închinătorilor la acest Zeu numit Ştiință nici măcar nu realizează în uriaşă măsură că acest zeu se închină la un altul, cu mult mai puternic, care domneşte întreaga omenire din ziua de astăzi, numit Zeul Ban. Când vine vorba despre Zeul Ban, Zeul Ştiință, deşi pare puternic şi stăpân pe sine, se încovoaie cu totul în fața lui şi îi face toate favorurile posibile. Cercetare, concluzii, educație, învățământ primar, mediu academic, universitar, politici mondiale, absolut toate se fac după cum dictează în primul rând Zeul Ban, şi abia apoi Zeul Ştiință, indiferent că noi vrem sau nu să acceptăm acest lucru.

Bun, am precizat câteva amănunte despre medicină ca artă şi ştiință, dar ce rost îşi mai au filosofia şi religia într-un secol atât de avansat şi ultramodern? Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au încercat să îşi explice CUM FUNCțIONEAZĂ LUMEA. Au fost căutări intense, oamenii au trebuit să inventeze matematica, fizica, astronomia, dar şi filosofia, religia ca răspuns la căutările vieții. Religia a încercat să îşi explice în primul rând lumea imaterială, sensibilă, care este inaccesibilă ştiinței, dar şi să facă oamenii mai buni. Filosofii în schimb au încercat să înțeleagă în primul rând viața, omul, dar fără a-L avea în mod neapărat pe Dumnezeu în centrul gândirii lor.

Vom analiza în numerele următoare ale ziarului filosofia lui Newton şi Descartes, care au creat o viziune mecanicistă asupra lumii, cu un impact extrem de mare pentru cercetarea din medicina de astăzi, însă deocamdată ne vom opri la celebrul Charles Darwin, cel care a pus la punct „Teoria Evoluției“, apreciind evoluția din natură ca fiind doar „lupta pentru supraviețuire“ şi „regula celui mai tare“. Ce legătură are această filosofie aşa-zis „naturală“ cu modul în care trăim noi astăzi? Dacă ne gândim un pic, oare societatea omenească „civilizată“ nu a ajuns cumva ca în zilele de astăzi să fie organizată după modelul „capitalismului de pradă“? Oare nu cumva am înțeles noi de la Darwin că natura este condusă de „competiție“, că noi trebuie să fim în permanentă competiție cu cei din jur, că cel mai important este să fii cel mai tare, să dai cât mai mult din coate şi să faci cu orice preț cât mai mulți bani în viață? Nu suntem noi, oamenii, „prădătorii“ din vârful piramidei trofice, cei care „stăpânesc“ natura şi planeta Pământ şi că putem dispune de ele după bunul nostru plac şi conform dorințelor noastre meschine?

Iată cum o filosofie total greşită, precum „regula celui mai tare“, a afectat profund intelectul unei lumi întregi. Este păcat că Darwin nu a putut sesiza la timpul lui că natura şi viața au evoluat poate 99% prin cooperare şi doar 1% prin competiție. Dacă specialiştii din ziua de astăzi au constatat că viața nu este posibilă decât printr-o simbioză strânsă între microbi şi organismele vii, de ce nu revenim asupra „regulii de cel mai tare“? Atât plantele, cât şi noi, animalele (pardon, oamenii), nu numai că avem o simbioză extraordinară între genomul nostru şi microbiomul nostru (intestinal, rădăcinar), dar avem o endosimbioză extraordinară la nivel intercelular cu microbii! Mitocondriile din celulele animale şi cloroplastele din plante sunt sursa energiei la nivel celular, iar faptul că aceste organite îşi au propriul lor ADN sugerează că viața şi primele celule cu mod complex de organizare au apărut ca urmare a unei fuziuni, a unei simbioze intracelulare cu bacterii arhaice, ce ne-au permis să ajungem super-organismele din ziua de astăzi.

Dacă vom analiza diversele ecosisteme naturale vom înțelege că echilibrul lor dinamic (homeostazia) se realizează în primul rând prin cooperare intra şi inter-specii şi doar în mică măsură printr-o aparentă „concurență“. Lupul care mănâncă animalul bolnav este în primul rând un doctor al pădurii, nu tiranul absolut cum îl considerăm, şarpele care mănâncă şobolani ne salvează recoltele de invazii. Poate ar trebui să înțelegem că „buruienile“ sunt doar o etichetă omenească acordată unor plante cu mare putere de viață, care populează primele zone dificile, îmbunătățesc pământul şi fixează solul ca să nu fie măturat de vânt, asigurând ulterior dezvoltarea celorlalte specii. Sau putem aminti aici şi de cooperarea dintre microbii care îşi transferă lateral gene de la o specie diferită la alta pentru a dobândi rezistență la antibiotice şi multe alte exemple de cooperare asemănătoare. Sau de faptul că poate doar 1% dintre microbi sunt patogeni, iar restul de 99% sunt fundamentul vieții şi că ar trebui să învățăm să trăim cu ei, să nu luptăm cu natura, ci să ne ajutăm de ea?

Iată că o filosofie prost înțeleasă poate schimba lumea, poate schimba întreaga conştiință umană şi întregul ei set de valori; se produc războaie peste tot în lume, se produce ierarhizare, segregare, învățământul de mic este orientat spre competiție şi nu spre cooperare, doar ca să aplicăm regula lui Darwin – „supraviețuieşte cel mai tare“. Iar lipsa lui Dumnezeu a dus în primul rând la o profundă criză morală, care ne-a permis nouă oamenilor să fim „mai oameni“ decât alții. Şi chiar aprecierea că omul este „stăpânitor peste natură“ a făcut ca oamenii să exploateze pământul după bunul lor plac, să îl polueze şi să îl distrugă complet, ducând la dispariția a mii de specii de animale, plante şi chiar la schimbarea întregului climat, la deşertificări şi poluări de ocean planetar, cu repercusiuni dintre cele mai grave nu doar asupra viitorului omului, dar chiar şi asupra existenței acestei ființe vii şi minunate, pe care noi o numim Planeta Pământ.

Concluzionăm cu faptul că doar dacă lumea va deveni mai bună, că dacă „dragostea de oameni va învinge dragostea de bani“, lucrurile se vor putea schimba la cel mai profund nivel, iar toate ştiințele moderne, inclusiv medicina, vor înregistra cele mai înalte realizări posibile. Pentru că chiar şi cei mai învățați medici nu mai pot ține avalanşa de boli de mediu în frâu, cum pot ei să trateze corect oamenii pe o planetă care devine din ce în ce mai bolnavă, cu apa, aerul şi alimentele poluate, într-o cultură în care oamenii se comportă cu totul iresponsabil nu doar unii cu alții, ci şi față de propria sănătate şi față de viitorul propriilor urmaşi.

Vă invităm să citiți Ziarul de Sănătate şi ne cerem scuze dacă în eforturile noastre de a face un anumit gen de educație, greşim pe undeva, vă rugăm ca pentru orice eventual dezacord cu propriile opinii să ne scuzați.

Dar dacă totuşi vă plac articolele noastre, informațiile noastre, iar dacă voi considerați că Ziarul de Sănătate este o publicație ALTFEL, vă rugăm să ne susțineți. Avem nevoie de sprijinul vostru atât moral, cât şi financiar, dar avem nevoie şi de sugestiile şi ideile voastre. Avem nevoie chiar şi de eventuala promovare cu care ne-ați putea ajuta, pentru ca acest ziar să ajungă la toți cei interesați. Iar pe acei dintre voi care au viziune şi idei şi pot să scrie articole interesante îi aşteptăm cu drag, pentru a le publica articolele în ziar sau pe site! Vă mulțumim tuturor celor care sunteți alături de noi, celor cărora le pasă şi doresc să se implice, pentru ca împreună să facem România Sănătoasă!

Cu drag,

Redacția

Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here