Microbii buni de pe piele

Microbiomul cutanat sau regândirea igienei și sănătății pielii

Știm cu toții că pielea este cel mai mare organ, care reprezintă aproximativ 16% din greutatea corpului și are o suprafață de aproape 2 metri pătrați. Ce știm mai puțin este că pielea reprezintă și unul dintre cele mai mari habitate pentru microbi. Altfel spus, așa cum există un microbiom intestinal, există și un microbiom cutanat. Pielea este un ecosistem colonizat de peste 1 trilion de microbi din peste 1000 de specii de bacterii și fungi, unele dintre acestea regăsindu-se și în intestin (anumite specii de stafilococi, streptococi sau candida).

Care este rolul microbiomului cutanat?

Microbiomul cutanat controlează răspunsul imun la alergeni. De exemplu, în adolescență, prezența bacteriei Acinetobacter pe piele este asociată cu protecția împotriva reacțiilor alergice.

Microbiomul cutanat controlează răspunsul inflamator. Unele bacterii care trăiesc pe piele controlează producția de molecule inflamatorii sau antiinflamatorii, influențând în felul acesta progresia și exprimarea unor boli autoimune (artrita, psoriazisul). Fără aceste bacterii, răspunsul inflamator poate fi necontrolat.

Microbiomul cutanat protejează împotriva agenților patogeni. Staphylococcus epidermis, o bacterie rezidentă pe piele, produce peptide antibacteriene care împiedică formarea stafilococului auriu (microbul responsabil cu infecția stafilococică).

Știați că?
Una și aceeași bacterie cutanată poate fi sănătoasă sau patogenă, în funcție de context. Astfel, S. epidermis este, în mod normal, o bacterie comensală, care ne protejează de agenții patogeni. Dacă însă trece de bariera pielii, această bacterie devine patogenă. Acest lucru se întâmplă în general în spitale, în cazul pacienților imunodeprimați după o intervenție chirurgicală.

Dezechilibrele microbiomului cutanat

Din păcate, există numeroși factori de mediu – temperatura, umiditatea, pH-ul, expunerea la aer sau lumină, produsele de igienă, antibioticele și soluțiile antimicrobiene, produsele cosmetice – care pot afecta echilibrul acestui microbiom. Dezechilibrarea lui (disbioza) înseamnă apariția celor mai diverse probleme cutanate. Disbioza microbiomului cutanat se asociază cu apariția rezistenței la antibiotice, cu numeroase probleme de sănătate, inclusiv psoriazis, alergii, eczeme, dermatită de contact, acnee, ulcere cutanate, mătreață, infecții fungice, rozacee, chiar îmbătrânire prematură a pielii.

De exemplu, dermatita atopică apare adesea în zone cu disbioză sau zone cu o diversitate microbiană scăzută, cum ar fi zona din spatele genunchiului sau zona cotului. În zonele cu diversitate redusă a florei microbiene este permisă și înmulțirea Staphylococcus aureus, care este depistat de multe ori pe pielea pacienților cu dermatită atopică.

Atenție la igiena excesivă!

Mulți dintre noi suntem adevărați maniaci ai igienei. Folosim excesiv produsele de igienă, săpunurile, șampoanele, soluțiile de curățare antibacteriene și ne facem rău fără să ne dăm seama. Săpunul, de exemplu, este alcalinizant. Acesta este modul lui de acțiune pentru a înlătura mizeria și microbii. pH-ul pielii este relativ acid (în jur de 5) – la acest nivel al pH-ului, microbiomul sănătos trăiește foarte bine. Reiese de aici că bacteriile oportuniste (patogene) preferă un mediu mai alcalin, ori săpunul are, în general, un pH în jur de 10. Concluzia? Folosirea excesivă a unui săpun cu pH ridicat distruge microbiomul sănătos și crește riscul de probleme cutanate.

Nu doar săpunul face probleme! Un studiu efectuat în Suedia și apărut în februarie 2015 în Revista Pediatrics arată că în familiile în care sunt folosite mașinile de spălat vase se înregistrează mai multe cazuri de alergii la copii decât în familiile în care vasele sunt spălate normal. Poate sună paradoxal, însă se confirmă o dată în plus teoria igienei excesive: „Spălarea vaselor în mod normal îi poate expune pe copii la mai mulți microbi, ajutându-i să dezvolte toleranță microbiană și, implicit, mai puține alergii“, afirmă autorii studiului Dr. Bill Hesselmar, Anna Hicke-Roberts, Göran Wennergren.

Cum să ai grijă de flora cutanată?

  1. Mănâncă sănătos, evită alimentele procesate și zahărul în exces. Hidratează-te corespunzător!
  2. Identifică și elimină alimentele care pot afecta microbiomul cutanat. De exemplu, lactatele și glutenul sunt asociate cu exacerbarea problemelor cutanate, inclusiv cu eczemele sau acneea.
  3. Ai grijă de colon! Ia un supliment de probiotice! Problemele cutanate sunt influențate de starea microbiomului intestinal. Dacă acesta este dezechilibrat, și microbiomul cutanat are de suferit.
  4. Nu face exces de săpunuri și soluții antimicrobiene! Folosește ulei de cocos, unt de shea, chiar iaurt pentru a-ți curăța și hidrata pielea.
  5. Controlează stresul! Acesta influențează în mod negativ ceea ce se întâmplă pe pielea ta.
Știați că?
Unele bacterii de pe piele atrag țânțarii, altele îi resping. În general, țânțarii sunt atrași de persoanele cu o diversitate redusă a florei microbiene cutanate. Pielea cu o diversitate microbiană mare pare să fie protejată de înțepăturile țânțarilor. Se pare că unele mirosuri emise de bacteriile din specia Pseudomonas aeruginosa nu atrag țânțarii. Aceste lucruri sugerează rolul microbiomului cutanat în determinarea vulnerabilității unei persoane nu la înțepăturile de țânțar, ci și la malarie, de exemplu.
    Surse:

  • mindbodygreen.com/0-23996/your-skin-microbiome-why-its-essential-for-a-healthy-glow.html
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24268438
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12180892
  • the-scientist.com/?articles.view/articleNo/40228/title/Microbes-of-the-Skin/
  • ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3114449/
  • pediatrics.aappublications.org/content/early/2015/02/17/peds.2014-2968
Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here