Cum ne hrănim sănătos?

Cum ne hrănim sănătos? Cum gătim sănătos? Cum asociem alimentele? Aflăm de la distinsul Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi într-un interviu realizat de Simona Dragomir.

Simona Dragomir: Bun găsit, dragii mei! Astăzi vom vorbi despre sfaturi practice de a ne hrăni sănătos și sunt fericită că îl am din nou ca invitat pe domnul profesor Gheorghe Mencinicopschi. Bine ați revenit, domnule profesor!

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cu drag!

Simona Dragomir: Abia așteptam, pentru că am promis data trecută că vom vorbi și despre alimente: cum să le alegem astfel încât să ne hrănim sănătos. Poate că ar fi bine să ne spuneți, domnule profesor, cum ar trebui să combinăm corect alimentele?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur, este o problemă dificil de rezolvat în etapa actuală pentru că actualele alimente, cu adevărat, sunt foarte gustoase, sunt foarte savuroase, dar conțin atât de multe ingrediente, incompatibile între ele, încât practic sunt foarte greu de digerat sau chiar pot să ne aducă acel aport de entropie care, așa cum spuneam în emisiunea anterioară, provoacă până la urmă boala. Nu ar fi bine să asociem, de exemplu, carnea cu alte proteine de calitate, cum ar fi brânzeturile.

Simona Dragomir: Acum ne spuneți combinații de evitat: carnea cu brânzeturile…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sunt și alte mâncăruri pe care le știți și dumneavoastră: o bucată de carne, peste care se pune o bucată de brânză, peste care se pune maioneză. Această combinație nu a fost cunoscută omului de-a lungul istoriei lui. Niciodată omul nu a mâncat mâncăruri atât de elaborate cum se întâmplă astăzi. Deci, ar fi bine să mâncăm mâncarea cât mai simplu, sigur, gustoasă, savuroasă. La o masă este bine să mâncăm, în principal, preparate pe bază de carne cu salate, cu legume, cu murături adevărate. Aș vrea să spun că astăzi se face o mare confuzie în domeniul acesta util al murăturilor. Murăturile adevărate, sănătoase sunt cele fermentate în saramură și ele devin alimente probiotice. Sunt alimente care ne aduc, pe lângă nutrienții legumelor puse la murat, și microorganisme extrem de sănătoase.

Simona Dragomir: Dar hipertensivii ar trebui să țină cont când mănâncă murături să nu le crească tensiunea?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Evident că ar trebui să țină cont: fie țin murăturile puțin în apă ca să le desăreze, fie le murează într-o cantitate mai mică de sare și atunci nu reprezintă un pericol pentru hipertensivi. Dar și sarea are rolul ei. S-a constatat că nici regimurile complet desodate nu sunt sănătoase. Ca orice extremism, și în alimentație își pune amprenta negativă.

Simona Dragomir: Dar roșii cu brânză, cartofi cu brânză putem combina?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că da. Așa cum am spus, carnea poate fi combinată cu legume, poate fi combinată cu murături adevărate. Și brânzeturile pot fi combinate în acest fel. De ce? Carnea nu conține fibre și atunci automat vom fi constipați. Constipația este o problemă majoră pentru foarte multă lume și o cauză importantă a bolilor gastrointestinale și nu numai. Nu se elimină toxinele, se modifică microflora, microbiota, care este foarte importantă și ar trebui să discutăm vreo 10 emisiuni numai despre microbiotă.

Simona Dragomir: Poate chiar discutăm într-o altă emisiune…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da. Ce voiam să vă mai spun? Peștele este un aliment extrem de sănătos și el poate fi folosit fie simplu, cu zeamă de lămâie, fie la cuptor, cu legume. Sunt multe moduri de a fi preparat fără a-i degrada calitatea nutrițională. Și poate fi consumat la cină. Este un aliment ușor, cu puține calorii, și calorii de bună calitate. Trebuie să fim atenți doar să-l procesăm corect.

Simona Dragomir: Spuneați foarte bine: atenție la cum gătim! Era următoarea întrebare la care și eu mă gândisem. Așa cum spuneați, degeaba este alimentul sănătos dacă noi nu-l gătim corect, devine nesănătos și pierdem din valoarea nutritivă pe care îl mod normal ar fi adus-o.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Prăjeala este o mare problemă și din păcate foarte multe alimente sunt prăjite.

Simona Dragomir: Pentru foarte mulți, prăjitul este gustos.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da, și este gustos, nu putem să negăm asta, dar nu este sănătos.

Simona Dragomir: Dar depinde și cum te obișnuiești de mic. Dacă nu prea mănânci prăjit, cred că nici mai târziu ca adult nu simți lipsa.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Dar ca să nu-i lipsim totuși pe cei care preferă varianta aceasta a prăjelilor, trebuie să spunem că foarte important este în ce prăjim, în ce fel de grăsime prăjim. Pentru că nu toate grăsimile, mă refer aici și la uleiuri, sunt rezistente la temperaturi înalte. Nu știu la ce să mă refer mai întâi…

Simona Dragomir: Păi ne întâlnim mai des, domnule profesor, și povestim în episoade scurte.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Omul percepe grăsimea ca pe ceva care este solid la temperatura camerei. Dar grăsime este și uleiul, care este lichid la temperatura camerei. Și atunci o să folosim termenul de grăsimi. Sunt grăsimi care rezistă la prăjit, așa cum este untura de porc, pe care ar trebui să o topim.

Simona Dragomir: Străbunii noștri așa prăjeau de fapt…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Prăjeau în untură de porc. De asemenea, foarte rezistent la prăjire este uleiul de rapiță, care se găsește acum și la noi. Pe deasupra, cele două grăsimi sunt destul de echilibrate în cei doi acizi grași esențiali omega 3 și omega 6. Iată că găsim variante astfel încât să și prăjim, și mâncarea să rămână sănătoasă. Se poate face o combinație între prăjire și sotare.

Simona Dragomir: Altfel, gătitul la abur este foarte sănătos.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Este foarte sănătos, dar sincer vă spun că mâncărurile nu ies prea gustoase. Trebuie să găsim un compromis între gustul foarte bun și calitatea mâncării.

Simona Dragomir: Dar poate că ar fi important să ne spuneți și de câte ori pe zi să mâncăm. De ce vă adresez această întrebare? Sunt multe persoane care dimineața nu mănâncă, poate cel mult beau o cafea, sau ajung la serviciu și acesta e primul impuls înainte de a mânca. La prânz, nu știu când a trecut prânzul și apoi ziua. Când ajung seara acasă, aceea ar putea să fie masa principală a zilei.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Nu este corect acest comportament, care duce adesea la supraponderalitate și obezitate. Acum trebuie să conștientizăm și influența bioritmului. Dacă noi suntem cu un bioritm diurn, cum majoritatea oamenilor sunt, sigur că cea mai mare parte a energiei este consumată până la orele prânzului. Deci, când trebuie să mâncăm? Dimineața, pentru a avea energia care să ne ajute să ne desfășurăm activitățile.

Simona Dragomir: E ca și când am pleca cu o mașină la drum, în care nu am pus combustibil.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că da. La un moment dat se oprește înainte de a ne termina ruta. Deci ar fi bine să mâncăm în prima parte a zilei o mâncare consistentă. Și cu mâncatul ăsta este o mare problemă.

Simona Dragomir: Dați-ne exemple, domnule profesor: când și cum să mâncăm?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că suntem ființe unicat. Fiecare persoană ar trebui să-și selecteze alimentele pe care le tolerează sau nu le tolerează. E adevărat că gustul te face dependent și asta e o mare problemă astăzi. Practic, ajungi să-ți placă și ce nu ți-a plăcut, iar asta până la urmă se răzbună asupra sănătății noastre.

Simona Dragomir: Am spus că știu persoane care sar peste micul dejun, la fel cum știu persoane care dimineața mănâncă ciorbă.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da, sigur că da. Eu cred că, în general, oamenii trebuie să mănânce în prima parte a zilei ceva consistent, ca să-și asigure necesarul de energie pentru restul zilei, când prestează activități fizice, intelectuale. În a doua parte a zilei, și mai ales după-amiază, la cină, trebuie o mâncare mai ușoară, iar cu câteva ore înainte de a ne culca ar trebui să nu mai mâncăm nimic. Să nu uităm și hidratarea. Va fi și acesta un alt subiect. Trebuie să consumăm apă. Spunând generic lichide, putem înțelege și alte băuturi. Apa este însă singura băutură care ne hidratează fiziologic. Sunt și alte băuturi care nu sunt apă în totalitate, dar au 90-98% apă.

Simona Dragomir: Spuneam că bine ar fi să mâncăm de-a lungul zilei puțin și mai des, în sensul că trei mese principale și două gustări ar fi ideal.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Să știți că omul este mult mai rezistent la starvare, adică la înfometare, decât la îmbuibare.

Simona Dragomir: Decât să mâncăm la o singură masă până când simțim că nu mai putem să respirăm, mai bine mâncăm mai des și să simțim că ar mai fi avut loc ceva atunci când ne ridicăm de la masă.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Este o vorbă de înțelepciune care spune că trebuie să te ridici de la masă înainte de a te simți total sătul.

Simona Dragomir: Și mai este o vorbă care spune ca micul dejun să-l oprești pentru tine, prânzul să-l împarți cu prietenii, iar cina să o dai dușmanilor.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Și această afirmație este sugestivă. Însă, în realitate, ar trebui să ne ascultăm organismul. Este necesar să facem acest feed-back, pentru că organismul ne spune o dată, de două ori ce este în neregulă, dar după aceea nu ne mai spune și continuăm să avem un comportament alimentar nesănătos și care va duce la boală înainte de a fi cazul să fim bolnavi.

Simona Dragomir: Mulțumim pentru sfaturi, domnule profesor! Deci, iată, este important să ne ascultăm organismul, să învățăm a înțelege ceea ce ne transmite și să acționăm în consecință. Domnule profesor, vă mai așteptăm aici la Ziarul de Sănătate, avem multe lucruri de discutat și vă așteptăm să reveniți cu drag. Mulțumim că ați fost alături de noi! Vă așteptăm aici la Ziarul de Sănătate pentru că avem multe de povestit! Pe curând!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here