Hidratare vs deshidratare. Când și câtă apă bem?

Apa este esențială pentru o viață sănătoasă. Dar cei mai mulți dintre noi uităm să bem apă de-a lungul zilei. Ajungem să simțim senzația de sete, când organismul e deja deshidratat. Distinsul prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi ne spune, în cadrul discuției cu Simona Dragomir, cum să alegem apa, de ce apa trebuie „mâncată”, nu „băută” și de ce nu trebuie să neglijăm hidratarea indiferent de sezon.

Simona Dragomir: Bun găsit, dragii mei! Mă bucur să vă revăd aici la Ziarul de Sănătate. Alături de noi se află domnul profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi. Bine ați revenit, domnule profesor!

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cu mare drag!

Simona Dragomir: Promisesem la ultima noastră întâlnire că vom vorbi despre apă, despre importanța apei, despre hidratare, despre ce efecte pot apărea dacă organismul nostru este deshidratat. Iată că ne ținem de cuvânt și astăzi vorbim despre acest subiect extrem de important. Ce rol joacă apa, domnule profesor, pentru organism? Cum ne alegem apa? Sunt convinsă, de cele mai multe ori, cei mai mulți dintre noi uităm să bem apă de-a lungul zilei.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da. Acest fenomen de a uita să bem apă și a mânca în loc să bem apă se accentuează odată cu vârsta, pentru că centrii sațietății, centrii foamei și centrii necesității de a bea apă sunt foarte apropiați în creier și, cu vârsta, semnalele se încurcă și atunci avem tendința să mâncăm în loc să bem. Dar spuneam în emisiunea anterioară că apa, din punct de vedere al celor trei categorii de alimente… Și vreau să reamintesc aici cele trei categorii de alimente: oxigenul din aer, cel mai important din punct de vedere cantitativ, pentru că avem nevoie de 15 kg de aer. Dar avem nevoie și de 2 l-2,5 l de apă, chiar 3 l, depinde… Consumul de apă este personalizat în funcție de vârstă, în funcție de masa corporală, în funcție de efortul fizic…

Simona Dragomir: Și cred că în funcție și de anotimp, pentru că vara transpirăm mai mult și atunci avem nevoie de mai multă apă…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Și în funcție de anotimp. Și sigur, cum spuneam, 1 kg-1,5 kg de alimente.

Simona Dragomir: Dacă se poate, de calitate, cu valoare nutritivă pentru organism.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Trebuie să înțelegem ce înseamnă calitatea alimentului, pentru că aceasta, calitatea alimentului nu se reduce numai la gustul bun, la ceea ce înseamnă un aliment savuros, un aliment extraordinar de gustos. Apa este matricea vieții. De aceea, este importantă apa. Viața nu poate exista fără apă, așa cum o cunoaștem noi pe pământ. Apa este și cel mai misterios compus chimic din univers, tot așa cum percepem noi astăzi universul. Departe de a fi H2O, molecula de apă, ea are niște calități cu totul extraordinare. Are o putere de hidratare extrem de mare. Apa furnizează, spre exemplu, în metabolismele noastre ionii de hidroxid și hidrogen. Mai ales hidrogenul, protonii sunt foarte importanți în toate procesele metabolismului. Și electronii pe care îi eliberează apa. De aceea, o caracteristică foarte importantă a calității apei este potențialul redox al apei, chiar mult, mult mai important decât pH-ul apei. Este important ca și pH-ul apei să fie ușor alcalin, dar apa nu are putere de tamponare mare. Adică acest pH, chiar dacă este alcalin, el poate fi imediat tamponat de o substanță acidă. Ce înseamnă lucrul acesta? Că dacă în apa aceasta, care are pH-ul 8, alcalin, am pus o picătură de zeamă de lămâie, ea se face acidă imediat. În schimb, sunt lichide cu putere de tamponare foarte mare, cum este laptele. Spre exemplu, laptele are un pH ușor spre neutru. În momentul în care vreau să pun acid, ca să-l fac mai acid, trebuie să pun mult acid până când îi scade pH-ul. Ca să înțelegem și ceea ce înseamnă pH-ul. Iar pH-ul exact asta înseamnă, disocierea apei în protoni și hidroxid. E o chestiune de chimie, dar ar trebui să știm, pentru că este importantă pentru fenomenele intime, care au loc la nivel intracelular, la nivelul metabolismului, la nivelul generării de energie, de ATP (adenozin trifosfat), care este bateria energetică universală a oricărei ființe vii și a celulelor noastre. Fără ATP, inima nu funcționează, rinichii nu funcționează, nicio celulă din corpul nostru nu funcționează, niciun neuron, absolut nimic.

Simona Dragomir: Știu dintr-o discuție pe care am avut-o noi, cu mult timp în urmă, acum câțiva ani, mi-ați povestit că apa n-ar trebui băută pur și simplu, ci mestecată cumva. Bine, ar trebui să spunem că de-a lungul zilei ar trebui să consumăm când și când cantități de apă, să nu așteptăm să apară senzația de sete. Atunci deja organismul strigă după ajutor, e un pic târziu…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: E deja în secetă, să spunem așa.

Simona Dragomir: Exact. Și n-ar trebui să ajungă așa. Știu că spuneați, de câte ori am discutat acest subiect, că ar fi bine să bem de-a lungul zilei, să ne împărțim cantitățile de apă. Și spuneați cumva să mestecăm apa?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da, apa ar trebui să fie mâncată și alimentele ar trebui să fie băute. Ce vreau să spun cu asta? Apa trebuie mâncată, pentru că apa are o tensiune superficială mare și nu udă. Ce înseamnă lucrul acesta? Probabil că mulți au văzut că atunci când pui apă pe penele unei rațe sau gâște, apa nu stă, fuge, datorită tensiunii superficiale mari. Așa se întâmplă cu apa dacă o bem cu înghițituri mari, punem la gură și am băut în 30 de secunde jumătate de litru.

Simona Dragomir: Acum băut-o, am mers la toaletă și n-am rămas cu nimic.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: În schimb, dacă o degustăm, așa cum facem cu vinul, spre exemplu, ea se îmbibă de salivă. Saliva este un fluid biologic foarte complex și care conține surfactanți care scad foarte mult tensiunea superficială a apei, o aduc la tensiunea superficială a celulelor și celulele pot să o bea. Pentru că important este nu să doar să bem apa la exterior și apoi să fie eliminată, ci să poată fi reținută de fiecare celulă din corpul nostru. Apa trebuie să meargă la celule, nu trebuie să rămână undeva în exterior. De aceea este foarte important să bem apa cu înghițituri mici, să o plimbăm prin gură, pentru a-i scădea tensiunea superficială, deci pentru a fi reținută în corp. Asta înseamnă adevărata hidratare, pentru că degeaba bem foarte multă apă, încă o dată spun, dacă nu o bem cum se cuvine, cum trebuie. Nu este reținută în corp și practic nu ne-am hidratat. Dar vreau să spun că cea mai autentică, cea mai adevărată și benefică hidratare este cea cu apa naturală. Nu există nici un alt lichid care să aibă caracteristicile de hidratare ale apei.

Simona Dragomir: Deci apa este singura care ne hidratează cu adevărat.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Care ne hidratează cu adevărat.

Simona Dragomir: Nu sucuri, nu ceaiuri, nu cafea, nu ciorbe… Sunt și ele bune…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da, depinde… Ceaiurile sunt și ele bune și toate celelalte, dacă vreți, dar acelea trebuie să fie o excepție. Din când în când să ne facem și o poftă cu o băutură dulce, cu un ceai, sigur, ceaiurile medicinale au și alte virtuți.

Simona Dragomir: Dar să nu uităm de apă. De ce vă întreb, domnule profesor, pentru că sunt persoane și mai ales acum, mai nou, modern, tinerii nu mai beau apă, copiii nu mai beau apă.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cunosc cazuri de tineri, 30 de ani, care până la această vârstă nu știu care este gustul apei, pentru că au băut numai alte lichide îndulcite, neîndulcite, în orice caz lichide. Deci nu trebuie să creăm confuzia să bem 2 litri de lichide pe zi.

Simona Dragomir: Și să considerăm că ne-am hidratat. Apă trebuie băută.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Când ne referim la hidratare, ne referim la apă în primul rând.

Simona Dragomir: Cum alegem apa, domnule profesor? După gust, după anumite criterii, ne uităm pe etichetă? Apă plată, apă minerală?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Dacă optăm să bem o apă îmbuteliată din varii motive, atunci din nou, ca la orice aliment, trebuie să citim eticheta. Și apa, din punct de vedere al mineralizării, se împarte în trei categorii. Vorbim de apă oligominerală sau plată, care are un reziduu sec, așa scrie și pe etichetă, sub 500. Aceea este apă plată oligominerală. Poate să aibă chiar și bule, dacă așa a ieșit ea din rezervorul natural din care a fost extrasă. Deci nu neapărat apa plată nu are gaz, poate să aibă și gaz. Important este să aibă sub 500 reziduu sec. Între 500 și 1.500 este apa minerală minerală și de asemenea este foarte indicată pentru consum. Mai ales în perioadele caniculare, apa minerală trebuie să fie preponderentă pentru că noi pierdem multe săruri prin transpirație și atunci apa cu mineralizație mai ridicată ajută. Peste 1.500 reziduu sec mineralizație sunt apele medicinale, care pot avea și 11.000 mg/l, dar acelea sunt consumate cu recomandarea medicului curant. Ce trebuie să mai avem în vedere? Apa, mai ales cea care este ținută în ambalaje PET, să nu stea la soare și la căldură. Spre exemplu, vara, dacă ținem o sticlă de apă în habitaclul mașinii și acolo se fac 60 de grade, acea apă nu mai trebuie consumată, pentru că ea și-a pierdut valoarea. Pot trece chiar anumite substanțe, de tipul ftalaților, în apă din ambalajul respectiv.

Simona Dragomir: Iarna dacă o uităm și îngheață?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Dacă îngheață nu e nicio problemă, dacă nu se sparge butelia. Important e ca apa să fie ferită de razele solare și de temperatură pozitivă. La temperatură negativă singurul inconvenient e că s-ar putea sparge ambalajul.

Simona Dragomir: Și mai spuneați de apă cu pH alcalin.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Apa cu pH alcalin… Mediul nostru intern… Ce înseamnă mediu intern? Mediu intern înseamnă lichidul în care se scaldă fiecare celulă din corp nostru: limfa și sângele. Mediul intern are un pH ușor alcalin. Dar foarte mare atenție! Pentru că aici sunt multe manipulări, ca să spun așa, și povești. pH-ul mediului intern nu se schimbă ușor. Dacă am băut o apă cu pH 8 nu înseamnă că mi-a crescut pH-ul. Dar nici nu se poate așa ceva. Pentru că o abatere foarte mică a pH-ului mediului intern, al sângelui și al limfei, înseamnă moarte. Este unul din parametrii cel mai strict și cel mai fin controlați ai metabolismului uman. Dacă vom consuma un fruct acid nu înseamnă că a scăzut aciditatea mediului intern, a sângelui și a limfei. Nu scade niciodată! Sau dacă am băut ceva foarte alcalin crește. Nu! pH-ul mediului intern este foarte stabil. Dar atunci când variază din anumite motive înseamnă boală și moarte.

Simona Dragomir: Aminteați, domnule profesor, că vara simțim nevoia să bem și ne este utilă apa minerală, dar iarna? Ce să înțelegem, apa plată e mai sănătoasă?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Nu neapărat.

Simona Dragomir: Asta și în funcție de gust? Sunt persoane care preferă apa minerală, altele care preferă apa plată.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Plată v-am spus ce înseamnă: oligominerală. Are mai puține săruri dizolvate, asta înseamnă apă plată. La fel de bună este și apa plată, și apa minerală. Trebuie să ne uităm și la compoziție.

Simona Dragomir: La ce să ne uităm, domnule profesor?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Unele ape conțin mai mult calciu, altele poate conțin ioni de fier și atunci au un gust mai deosebit, mai neplăcut. Dar de obicei se deferizează apa, adică se scoate fierul din ea ca să nu aibă acest gust neplăcut. Magneziu, bicarbonat de sodiu… sunt anumite minerale care pot contribui și ele la necesarul fiziologic pentru minerale: calciu, magneziu, fosfor. Bicarbonatul de sodiu dizolvat în apă nu este periculos, așa cum este clorura de sodiu. Sunt și ape clorurate care au sare mai multă și atunci pentru cei care suferă de hipertensiune…

Simona Dragomir: La asta mă gândeam, cei care au hipertensiune, cei care au tendința de a face nisip, pietre la rinichi se feresc atunci de apele minerale?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Nu, nu…

Simona Dragomir: Sau se uită la etichetă și, așa cum spuneați, vezi procentul și alegi o apă minerală cu mai puțină mineralizație.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cu pietrele sau nisipul la rinichi este o chestiune de metabolism, care nu este influențată foarte mult de mineralele din apă. La ce trebuie să fim mai atenți este ceea ce conțin alimentele sub formă de minerale, fie că sunt acolo în matricea alimentară natură, fie că sunt adăugate ca aditivi alimentari. Aici avem foarte mulți aditivi care sunt bogați în fosfați, în sodiu, de aceea acum este obligatorie și etichetarea alimentelor cu conținutul de sare sau sodiu. Fără să ne dăm seama, chiar dacă noi credem că nu punem sare în alimente, ea este prezentă în alimente prin acești aditivi alimentari care sunt pe bază de sodiu: fosfați de sodiu, glutamați de sodiu, bicarbonat de sodiu. E o întreagă colecție de compuși cu sodiu, care au efect de retenție a apei, creștere a volemiei și a tensiunii arteriale, ceea ce nu este de dorit pentru un hipertensiv.

Simona Dragomir: Mai sunt tot felul de ape, domnule profesor, unele cu magneziu, altele cu calciu. Sunt recomandate oricui?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da, cantitățile de calciu și de magneziu nu sunt atât de mari și biodisponibilitatea lor nu este atât de ridicată încât să modifice imediat balanța mineralelor.

Simona Dragomir: Mai sunt apele speciale pentru bebeluși, pentru copiii mici, în urmă cu ceva timp nu prea existau pe piață. Au apărut mai nou și vorbesc din experiența de mămică. La Marc, el are aproape 11 ani, nu-mi amintesc să-i fi dat apă specială pentru bebeluși, îi alegeam apa plată. La Rebecca, având 4 ani, sunt o grămadă de branduri și recunosc că am luat apă pentru bebeluși. Este obligatoriu?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Da, este bine. Din ce motive? Apa, ca toate mediile – aerul, solul sunt din ce în ce mai poluate. Asta e realitatea, ne place sau nu ne place. Înainte, când eram noi copii, poluarea apei era mai puțin evidentă, în special cu nitriți și nitrați, că aceasta este problema. Folosirea neadecvată a îngrășămintelor chimice azotoase a dus la poluarea apei din pânzele freatice. Nitriții și nitrații nu sunt absolut deloc bineveniți în organismul nostru, pentru că ei au efect malign, pot declanșa un cancer sau pot să-i accelereze evoluția. Apa pentru copii este apa care conține cea mai mică cantitate de nitriți și de nitrați.

Simona Dragomir: Deci ar fi bine să o folosim măcar până la 1-2 ani?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că da. Să fie și o apă oligominerală, cum îi ziceți dumneavoastră, plată, cu reziduu fix sub 500. Pentru că rinichii copiilor nu sunt încă total funcționali și atunci să nu fie expuși la un efort suplimentar.

Simona Dragomir: Ce bine că v-am întrebat! Iată că am lămurit și acest aspect. Domnule profesor, legat de apa minerală, sunt ape minerale naturale, și știu că am mai avut ocazia să discutăm și vreau să spunem și aici la Ziarul de Sănătate, și ape care au bule, dar nu sunt minerale neapărat. Sunt ape carbogazeificate, ca și când ar fi un sifon.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Vă referiți la cele două categorii de ape carbogazoase, și vorbim despre apă natural carbogazoasă, adică așa iese apa din pământ cu bule, cu dioxid de carbon, și apă minerală carbogazificată…

Simona Dragomir: Deci nu am zis corect.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Nici carbogazificată nu mi se pare un termen prea fericit ținând cont de limba română, dar acesta este termenul tehnic.

Simona Dragomir: Așa este trecut pe etichetă, da?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cea care este naturală scrie „natural carbogazoasă”, cealaltă spune „carbogazificată”. Cea carbogazificată conține dioxid de carbon, care ar trebui, conform legii, să provină din fermentațiile naturale, de la fabricile de spirt, fabricile de bere, unde se captează dioxidul de carbon, se purifică și se injectează în apă, ca la sifon. Asta e diferența dintre natural carbogazoasă și carbogazificată.

Simona Dragomir: Cred că ar fi bine, domnule profesor, să mai vorbim despre semnele pe care organismul le dă atunci când este deshidratat. N-ar trebui să ajungem așa, domnul profesor ne-a spus deja că de-a lungul zilei ar trebui să mai luăm câte o gură de apă, pe care să o mâncăm, să o mestecăm, nu să-i dăm drumul întregului pahar sau să punem sticla la gură, am băut, iar în 5 minute mergem la toaletă și nu am rămas cu nimic. Haideți să vedem, dacă ne recunoaștem în astfel de ipostaze, și o să vă rog să ne spuneți manifestările, semnalele de alarmă pe care organismul le trage cum că nu are suficientă cantitate de apă, că nu este deshidratat. Și ce efecte negative pot apărea? Pe lângă faptul că pielea noastră arată deshidratată și nu mai suntem la fel de frumoși, de tineri și apar ridurile mai repede.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Acel ten tineresc strălucitor este un ten hidratat, iar cel deshidratat este un ten tern, neplăcut, bătrânicios, să-i spunem…

Simona Dragomir: Am zis să aducem și aspectul estetic în discuție, nu doar al sănătății.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Frumusețea vine în primul rând din interior.

Simona Dragomir: Corect. Și nu poți fi frumos dacă nu ești sănătos.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Sigur că da. Semnele sunt foarte insidioase și de multe ori nu le putem detecta, pentru că suntem luați cu alte gânduri, suntem luați de valul problemelor zilnice. Deshidratarea se manifestă prin oboseală. Dacă am pierdut chiar 5% din apa corporală, începem să ne simțim inconfortabil, obosiți, fără vlagă. Apoi, dacă pierdem și mai mult, lucrurile se agravează. Putem să avem slăbiciune musculară, dureri musculare, apoi putem să avem probleme legate de concentrare, putem să avem confuzii, memoria ne joacă feste, putem avea chiar cefalee, dureri de cap. Și această stare generală de inconfort și lipsă de energie se asociază și cu ideație mai slabă. Gândim mai lent, dar nu suntem atenți la organism.

Simona Dragomir: Suntem semne pe care le considerăm țintite numai pe deshidratare.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Dar lucrurile devin dramatice când suntem într-o zonă foarte aridă, în deșert, să zicem. Acolo dacă mergi, ghidul îți spune neapărat să bei minimum o jumătate de litru de apă la fiecare oră, pentru că deshidratarea duce după aceea și la lipsa de sete și efectiv duce la moarte. Nu este de jucat cu lipsa de apă.

Simona Dragomir: Poate să apară și constipația dacă nu bei suficientă apă?

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Bineînțeles, tot metabolismul se schimbă.

Simona Dragomir: Te dai peste cap cu toate, așa că bine ar fi să ne luăm sticla după noi…

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Să bem apă și când nu ne este sete. Ar trebui să ne facem acest obicei, zilnic, să bem apă și când nu ne este sete.

Simona Dragomir: Vă ascult, domnule profesor, și am mai luat o gură de apă. Recunosc, nu prea beau suficientă apă.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Acum, ca să facem un fel de personalizare a consumului de apă, am putea să înmulțim greutatea corporală cu 30 ml. Dacă am 70 kg x 30, cam 2,1 litri de apă ar trebui să beau, dacă am 70 kg, dacă nu fac efort fizic, dacă nu stau în caniculă.

Simona Dragomir: Dacă facem și efort fizic, și transpirăm, atunci avem nevoie de mult mai multă apă.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Absolut. Se poate ajunge la 3-4 litri.

Simona Dragomir: Deci spuneați kilogramele pe care le avem înmulțite cu 30 ml de apă.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Îți personalizezi necesarul și conștientizându-l atunci poți să conștientizezi și cantitatea pe care o bei în cursul zilei, chiar dacă nu-ți este sete.

Simona Dragomir: Mulțumim, domnule profesor, pentru sfaturi! Spuneam încă de la începutul emisiunii să nu ajungem la senzația aceea de sete, când deja organismul strigă ajutor.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Și rețineți! Cu cât îmbătrânim, semnalele date de creierul nostru sunt că ne este foame și că nu ne este sete și în loc să bem apă mâncăm și ne deshidratăm și mai mult. Cu toate efectele negative care decurg de aici: o îmbătrânire și mai accelerată, o pierdere a memoriei, dureri musculare, metabolism bulversat.

Simona Dragomir: Sper că am înțeles cât de importantă este apa și cât de important este să ne hidratăm. Mulțumesc din suflet, domnule profesor! Și vă așteptăm să reveniți!

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Cu drag!

Simona Dragomir: Rămâneți, dragii mei, cu noi aici la Ziarul de Sănătate. Eu zic că avem multe lucruri interesante să povestim și să învățăm împreună, alături de distinșii noștri invitați. Astăzi a fost alături de noi domnul profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi, vedem data viitoare ce subiecte abordăm. Cu siguranță, domnul profesor va reveni cu drag alături de noi. Noi vă așteptăm, domnule profesor! Rămâneți cu noi, rămâneți sănătoși, voioși, nu uitați să beți apă, să vă hidratați astfel încât să ne păstrăm sănătatea, tinerețea, frumusețea! Rămâneți cu noi! Pe curând!

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here