Interviu Prof. Dr. Gh. Mencinicopschi: Alimentația și bolile cardiovasculare

Alimentul poate fi medicament. Dar alimentul ne poate și îmbolnăvi. Acest lucru se aplică foarte bine în cazul bolilor de inimă. Simona Dragomir discută despre alimentație și bolile cardiovasculare cu distinsul Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi. Merită să îți faci timp câteva minute și să afli ce îți face bine și ce nu!

0
706

Simona Dragomir: Bun găsit, dragii mei! Suntem la Ziarul de Sănătate și astăzi vom vorbi despre alimentație și bolile cardiovasculare. Alături de noi se află domnul profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi. Bine ati revenit, domnule profesor!

Prof. Mencinicopschi: Cu mare plăcere!

Simona Dragomir: Vreau să vă arăt această carte minunată scrisă de domnul profesor: ”Alimentația și Patogeneza Bolilor Cardiovasculare – O nouă cardiologie metabolică” și ne va explica domnul profesor Mencinicopschi mai multe. Cartea o găsiți la Editura Medicală, este foarte, foarte interesantă, ca tot ce scrie domnul profesor, de altfel. Așa că merită să avem și această carte în biblioteca noastră! În prefață, domnule profesor, citeam că în România, în continuare, din păcate, prima cauză de mortalitate este reprezentată de bolile cardiovasculare. Deci, eu zic că e un subiect extrem de interesant pe care dumneavoastră ni l-ați propus și suntem cu toții ochi și urechi. Vă ascultăm, să vedem ce avem de făcut astfel încât să ne protejăm inima, mai ales că trăim niște vremuri stresante, solicitante. Toți suntem agitați, uităm să mâncăm. Hai să vedem ce de făcut astfel încât să încercăm să ne protejăm inima!

Prof. Mencinicopschi: Această carte este o nouă abordare a bolilor cardiovasculare. Este o abordare holistică, în contextul în care omul modern are provocări diferite față de acum 100-200 de ani, sau poate chiar acum 50 de ani în urmă. Alimentele, dieta, stilul de viață, o nouă abordare a calității alimentului este foarte importantă și este punctată în această carte în ceea ce privește patogeneza, adică geneza bolilor cardiovasculare. Bolile cardiovasculare sunt cele care afectează sistemul cardiovascular, inima și sigur că deznodământul poate fi un eveniment de tip hemoragic sau de tip ischemic, cunoscut ca infarct de miocard sau un accident vascular cerebral care sigur că este invalidant sau se sfârșește prin moarte. Iată că aici avem o nouă abordare privind această geneză a bolilor cardiovasculare prin prisma a ceea ce se cheamă astăzi, și se pare că stă la baza tuturor bolilor, acel status proinflamator sistemic, cronic, subclinic, care este silențios.

Simona Dragomir: Adică nu prea dă semne.

Prof. Mencinicopschi: Nu dă semne.

Simona Dragomir: Sau atunci când le dă e prea târziu.

Prof. Mencinicopschi: Sau atunci când dă semne este deja mult prea târziu. Boala se manifestă, este boală cronică, cardiovasculară, cu hipertensiune, cu ateroame și tot cortegiul de manifestări patologice care îl implică. Și, de aceea, cartea pune accent pe prevenție.

Simona Dragomir: Și îmi place motto-ul pe care l-ați ales, domnule profesor: ”Consider că o internare este o expresie a eșecului meu în activitatea de prevenție.” Spune doctor James Roberts iar dumneavoastră ați ales acest motto al cărții și mie mi s-a părut extrem de sugestiv.

Prof. Mencinicopschi: Sigur că da! Este unul din eminenții savanți în domeniul sănătății, acest medic, care practic, a revoluționat gândirea privind abordarea bolilor cardiovasculare și nu numai. Cercetările moderne au demonstrat că acest status preinflamator, o inflamație care începe de la nivelul celulelor și care se propagă apoi la țesuturi, la organe, dar care este silențioasă multă vreme, zeci de ani, lucrează acolo, în ascuns, în anumite stadii și, în momentul de față, la vârste din ce în ce mai tinere se manifestă ca boală cardiovasculară.

Simona Dragomir: Și atenție la alimentație, da! Pentru că spuneați iată, în titlul cărții, Alimentația și Patogeneza Bolilor Cardiovasculare. Bine ar fi ca de mici să avem grijă ce obiceiuri alimentare le creăm copiilor noștri pentru că așa mi se pare mai ușor, mai firesc. Mai târziu, ca adult, degeaba îți dai seama că ceva nu este bine în stilul tău de viață, în stilul alimentar. Mai greu mai schimbi ceva. Mai bine hai să învățăm anumite lucruri cu toții și să ne creștem copiii de mici cu obiceiuri alimentare sănătoase.

Prof. Mencinicopschi: Sigur! Și cele mai, să spunem așa, perverse boli, sunt cele care nu dor. Dar în momentul în care dor, sunt fatale. Cardiovascularele, dacă vreți, se pot încadra foarte bine în acest tip de boli care rămân tăcute dar care zi de zi sapă, lucrează în timp. Și de ce am abordat și aspectul de prevenție prin dietoterapie, adică prin alimentație și stil de viață sănătos? Pentru că el în general este puțin conștientizat, puțin, dacă vreți, abordat, din păcate, chiar de specialiștii din domeniu. Alimentele sunt considerate ca ceva care n-ar fi așa de importante, n-ar putea influența evoluția unor boli în sensul chiar al stopării lor sau al revenirii la un stadiu de sănătate, pierdută în timp. Și, de aceea am vrut să accentuez rolul alimentelor noastre și al stilului de viață în prevenție.

Simona Dragomir: Și la ce să avem grijă, domnule profesor?

Prof. Mencinicopschi: La noi, din ce în ce mai mult, spre satisfacția mea, cred că se conștientizează și se va aborda și aceste aspect al prevenției bolilor.

Simona Dragomir: Corect, și putem face o comparație, cred. Mă gândeam la bărbații care ne urmăresc, ei sunt pasionați de mașini. Așa cum vrei să pui un carburant de bună calitate mașinii ca să îi păstrezi motorul cât mai sănătos în timp, așa trebuie să avem grijă și cu alimentele pe care le consumăm. Așa cum mergem cu mașina la revizie așa ar trebui periodic și noi să mergem la controale preventive la medic, astfel încât să nu ne ducem doar atunci când doare sau, așa cum spuneați, când este prea târziu. Câteva sfaturi, domnule profesor: de ce să ținem cont atunci când alegem alimentele pe care le consumăm noi și, mai ales, copiii noștri?

Prof. Mencinicopschi: Este, mai ales în contextul actual, al unei aparente diversități și diversificare a alimentelor, greu să îți alegi alimentele sănătoase. Dar, ca un principiu general, ar trebui să ne ghidăm și să ne oprim mai mult spre alimentele mai puțin procesate, spre fructe, legume, dar să nu omitem grăsimile pentru că grăsimile sunt absolut necesare sănătății noastre. Grăsimile alimentare care conțin și colesterol sunt grăsimi sănătoase. Și, astăzi, colesterolul nici nu mai este asociat atât de puternic cu bolile cardiovasculare, decât în anumite cazuri în care există o predispoziție genetică, adică anumite gene care se numesc apolipoproteine care codifică acest tip de grăsimi și pot fi influențate de grăsimile saturate.

Simona Dragomir: Deci, mâncare cât mai puțin procesată, să fim atenți și noi când o preparăm, să ne ferim de prăjeli.

Prof. Mencinicopschi: Să nu eliminăm grăsimile naturale! Atenție mare la prăjit!

Simona Dragomir: De asta zic, mai bine ne ferim!

Prof. Mencinicopschi: Deși prăjirea nu este un lucru foarte sănătos, dacă vrem totuși să prăjim ar fi bine să folosim o grăsime care rezistă.

Simona Dragomir: Adică?

Prof. Mencinicopschi: Spre exemplu, uleiul de rapiță este foarte rezistent la prăjire. Chiar untura este rezistentă la prăjire.

Simona Dragomir: Chiar mă gândeam la untură pentru că așa prăjeau străbunii noștri.

Prof. Mencinicopschi: Sigur că da. Și dacă ne uităm la compoziția unturii, are un spectru al acizilor grași destul de apropiat cu uleiul de măsline, are și mononesaturate destule, așadar este rezistentă la prăjire. O altă grăsime rezistentă este uleiul de palmier, atenție, nehidrogenat! Trebuie să ne ferim de cuvântul ”hidrogenat” sau ”esterificat” sau ”interesterificat”. Aceste cuvinte semnifică o modificare chimică a grăsimilor naturale și ar fi bine, pe cât posibil, să le evităm.

Simona Dragomir: Bun! Spuneați fructe, legume cât mai mult…

Prof. Mencinicopschi: Evident! Încă o dată spun! Astăzi s-a demontat practic, în modul cel mai științific cu putință, mitul colesterolului. Colesterolul alimentar, am spus, nu este atât de periculos, ci niște fenomene metabolice. De aceea, astăzi, abordarea bolilor cardiovasculare se face prin prisma metabolismului alimentelor și a metabolismelor care guvernează sănătatea organismului nostru. Colesterolul chiar este o substanță absolut necesară supraviețuirii. Dacă 3 ore nu am avea colesterol nu am putea să supraviețuim pentru că el este cel care generează vitaminele liposolubile, în special vitamina D3, el generează hormoni, estrogen și testosteron.

Simona Dragomir:  Deci, avem nevoie de grăsimi, așa cum spuneam, dar grăsimi de calitate, grăsimi bune, sănătoase.

Prof. Mencinicopschi: Avem nevoie de grăsimi, grăsimi de calitate, puțin procesate, nu arse!

Simona Dragomir: Și, la fel când vorbim de colesterol, partea aceea a colesterolului bun să fie mai mare decât colesterolul rău.

Prof. Mencinicopschi: Cu colesterolul bun și rău este o poveste. În organismul nostru nimic nu a fost ceva rău natural.

Simona Dragomir: Devine rău când facem noi anumite excese.

Prof. Mencinicopschi: În primul rând nu e vorba de colesterol. Cu excepția colesterolului total, care, am spus, astăzi nu mai are o semnificație atât de mare asupra genezei bolilor cardiovasculare, celelalte sunt lipoproteine. Să nu confundăm lipoproteinele cu colesterolul! Lipoproteinele conțin colesterol dar ele sunt solubilizate și transportate către celule de la ficat (ficatul le fabrică) sau de la ficat către celule. Se zice că acel colesterol LDL (low density lipoproteine) ar fi rău, iar HDL (high density lipoproteine) ar fi bun, pentru că high density transportă colesterolul care vagabondează în fluxul, în circuitul sanguin, înapoi la ficat ca să îl reproceseze, să îl recicleze cu alte cuvinte. Numai că nu sunt rele lipoproteinele cu densitate mare sau mică, ci lipoproteinele oxidate. Adică și colesterolul bun – cu densitate mare, dacă este oxidat, și colestrolul rău – cel cu densitate mică, dacă este oxidat de către radicalii liberi care se găsesc în sânge ca urmare a unei alimentații nesănătoase, prea procesate și chimizate, sunt nonself. Adică ele sunt recunoscute de sistemul nostru imunitar, iar elementele sistemului imunitar abundă în sângele nostru, și macrofagele atunci vin și îl înghit, îl consumă, îl mănâncă. Fiind nonself, este perceput ca o substanță străină organismului, sistemul imunitar îl atacă prin macrofage, iar macrofagele acestea unde se duc? În endoteliul arterelor. Endoteliul este format din acele celule foarte fragile și de care depinde sănătatea arterelor.

Simona Dragomir: Și, deci se fac acele depuneri pe vase?

Prof. Mencinicopschi: De fapt, nu sunt depuneri, este un proces inflamator. Aterogeneza este un proces inflamator. Nu este un simplu proces mecanic în care am depus, așa cum se depune calciul. Nu! Este un proces înflamator care induce o transformare profundă a matricelor arterelor noastre, stimulează dezvoltarea musculaturii netede care se infiltrează, e adevărat, și cu calciu, cu colesterol și cu alte elemente, în special chiar cu substanțe foarte toxice. De exemplu, dacă avem mercur în sânge acesta se duce imediat în endoteliul arterial.

Simona Dragomir: Nu ne dorim să se întâmple acest lucru pentru că apar după, în timp, bolile cardiovasculare.

Prof. Mencinicopschi: Aterogeneza este strâns legată de ceea ce mâncăm și de stilul de viață, pentru că, așa cum am spus, acei radicali liberi care se generează la nivelul mitocondriilor, sunt cauza îmbolnăvirii și creșterii și dezvoltării ateroamelor. Pe lângă alimente, avem și suplimente alimentare și aș vrea să spun neapărat despre rolul coenzimei Q10. Coenzima Q10 este esențială pentru generarea de energie. Inima este un mușchi special, este un mușchi care dezvoltă mare putere și are nevoie de coenzima Q10, fără de care, la nivelul mitocondriilor nu se poate genera acel ATP (Adenozin Trifosforic) care este bateria energetică a celulelor mușchiului cardiac. De aceea, alimentația noastră ar trebui să fie îmbogățită cu coenzima Q10 care, începând de pe la 25 de ani, nu mai este fabricată în corpul nostru și atunci trebuie neapărat suplimentată pentru prevenția și în dietoterapia bolilor cardiovasculare este absolut necesară. Sigur, ar fi mult de povestit. Carnitina, ca să mai enumăr câteva din suplimentele alimentare, vitamina K2, menachinona este extrem de importantă s-a dovedit acum, vitamina E, C, B, omocisteina, magneziul, arginina. Arginina este foarte importantă pentru că din ea se generează oxidul nitric care produce vasodilatație și scade tensiunea arterială. Fosfolipide esențiale. În ultimul timp s-au descoperit substanțe cum ar fi natokinaza sau lumbrokinaza ce au un rol benefic în prevenția și chiar tratamentul bolilor cardiovasculare. Usturoiul și ceapa, alimentele umile pe care le luăm în derâdere sunt foarte imporante, rodiile, ciupercile, în special Pleurotus are efecte foarte bune în scăderea și prevenția apariției ateroamelor.

Simona Dragomir: Acelor depuneri pe vase, care îngustează vasul sau chiar îl obturează.

Prof. Mencinicopschi: Acel aterom care este urmare a unui proces inflamator silențios la nivelul celulelor, deci la nivelul cel mai intim al vieții.

Simona Dragomir: Mulțumim pentru sfaturi, domnule profesor! Iată, cheia ar trebui să fie la noi. Atenție la ce stil de viață alegem să avem, atenție la ce mâncăm!

Prof. Mencinicopschi: Acum n-am avut timp să povestim foarte mult, dar în carte sunt date și alimentele care au efect de prevenție și efect de dietoterapie în bolile cardiovasculare.

Simona Dragomir: Deci, cei interesați pot găsi în această carte toate informațiile despre care domnul profesor a vorbit astăzi aici, în emisiune. ”Alimentația și Patogeneza Bolilor Cardiovasculare – O nouă cardiologie metabolică”. O carte extrem de interesantă pe care domnul profesor doctor Gheorghe Mencinicopschi a scris-o. Cartea poate fi găsită la Editura Medicală și, așa cum ați auzit, în carte găsim chiar alimentele pe care ar trebui să le consumăm, pe care să le evităm, analizele ce ar trebui făcute. Domnul profesor a pledat de la început pentru a încerca să prevenim apariția bolilor. Așa este! Este mai ușor să prevenim decât să tratăm! Rămâneți cu noi, dragii mei, aici la Ziarul de Sănătate pentru că avem multe să vă povestim! Pe curând!

 

Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here