Rolul mucusului în sistemul respirator

Autor:

Mucoasa sistemului respirator este alcătuită din diferite celule epiteliale (de la cele ciliate columnare la cele scuamoase simple sau celule goblet producătoare de mucus) și glande formate din celule producătoare de ser și celule producătoare de mucus.

În sistemul respirator, mucusul este implicat în protecţia plămânilor deoarece capturează particulele străine care intră în organism, în special prin nas, în timpul respiraţiei. Flegma este termenul folosit pentru mucusul din tractul respirator, în timp ce pentru secreţiile de la nivelul nasului se foloseşte termenul de mucus nazal.

Mucusul nazal este produs la nivelul mucoasei nazale şi de ţesutul care căptuşeşte căile aeriene (trahee, bronhii, bronhiole), de către celulele epiteliale (celulele goblet) şi glandele submucozale. Particulele mici de praf, alergenii, poluanţii şi agenții infecţioşi sunt capturaţi de mucusul nazal şi împiedicaţi să intre în organism şi să ajungă în plămâni. În plus, mucusul umezeşte aerul inspirat şi previne uscarea epiteliului nazal. Cea mai mare parte a mucusului nazal este înghiţit în permanenţă, iar acest lucru se produce în mod inconştient.

În tractul respirator, mucusul protejează ţesuturile de particulele atmosferice (praf, reziduuri de carbon), prevenind apariţia infecţiilor la nivelul acestor ţesuturi extrem de sensibile. Totuşi, mucoasa permite trecerea gazelor.

Mucusul este produs şi eliminat în permanenţă de organism şi necesită un flux continuu de fluide. Deshidratarea duce la uscarea mucoaselor, iar acest lucru permite apariţia infecţiilor sau distrugerea mucoaselor. Ca urmare a infecţiilor sau inflamaţiilor, tractul respirator produce mai mult mucus, ceea ce duce la simptome ca nas înfundat, curgerea nasului, tuse etc. La persoanele sănătoase, mucusul este un lichid limpede, care se îngroaşă la contactul cu aerul. Când este infectat, mucusul capătă o culoare verde sau galbenă. Infecţia mucusului trebuie tratată, deoarece se poate transforma în bronşită sau pneumonie.

În cazul creşterii numărului alergenilor, reacţia naturală a organismului este de a produce mai mult mucus.

Creşterea producţiei de mucus la nivelul tractului respirator este semnul unor afecţiuni frecvente (răceala şi gripa). Secreţia excesivă de mucus apare şi în cazul bolilor respiratorii inflamatorii (alergii, astm şi bronşită cronică). Prezenţa mucusului la nivelul nasului şi gâtului este normală, dar o cantitate prea mare poate împiedica respiraţia, cauzând neplăceri.

Boli ale mucusului

În mod normal, mucusul nazal este subţire şi transparent şi serveşte filtrării aerului pe care îl respirăm. În cazul infecţiilor însă, mucusul îşi schimbă culoarea în galben sau verde fie ca rezultat al capturării bacteriilor, fie ca reacţie a organismului la infecţiile virale. Culoarea verde a mucusului este dată de mieloperoxidază (enzimă care conţine fier), secretată de leucocite ca metodă de apărare în cazul unei eliberări masive de radicali liberi în organism.

În cazul unei infecţii bacteriene, bacteriile sunt capturate în sinusurile deja obstrucţionate. Infecţiile bacteriene cauzează producerea de mucus decolorat şi răspund la tratamentul cu antibiotice, în timp ce infecţiile virale trec, în cele mai multe dintre cazuri, fără tratament.

Bine de ştiut!
Aproape toate sinuzitele sunt infecţii virale, de aceea antibioticele nu sunt recomandate în tratamentul lor.

În cazul răcelii sau gripei cauzate de o infecţie virală, în primele stadii ale bolii se remarcă producerea unei cantităţi mari de mucus limpede în nas şi gât. Pe măsură ce organismul reacţionează la infecţie, mucusul se îngroașă şi capătă o culoare galbenă sau verde. Tratamentul este în general simptomatic, pentru a permite organismului să elimine virusul.

Producerea unei cantităţi mari de mucus în partea superioară a tractului respirator este simptomul multor afecţiuni, aşa cum e răceala. Mucusul nazal în exces poate fi înlăturat cu ajutorul irigatoarelor nazale. Excesul de mucus din bronhii, care poate apărea în astm, bronşită şi gripă, poate fi tratat cu antiinflamatoare, dacă ţinem cont de faptul că inflamaţiile cauzează producţia de mucus în exces. Îngroşarea mucusului ca urmare a utilizării decongestionantelor nazale pe o perioadă prea mare de timp poate duce la uscarea mucoasei nazale, permiţând apariţia altor infecţii.

De ce ne curge nasul?

În perioadele reci, cilii, care în mod normal împing mucusul din nări înspre gât, își încetinesc mișcarea sau nu mai funcţionează. Astfel, mucusul nu se scurge afară prin nări.

La nivelul mucoasei nazale predomină trei tipuri de bacterii (Corynebacterium, Propionibacterium şi Staphylococcus). Împreună cu celelalte bacterii care trăiesc în organismul uman (pe piele, în cavitatea bucală, în tractul genital şi în special în intestine), acestea formează microbiomul.

O treime dintre oameni au în mucoasa nazală Staphylococcus aureus, o bacterie în mod normal inofensivă, dar care în anumite condiţii poate face ravagii în organism. Competiţia de la nivelul mucoasei nazale ţine sub control acest tip de bacterie. Când ajunge în alte părţi ale corpului, S. aureus poate cauza numeroase probleme: la nivelul pielii poate cauza orice, de la coşuri la infecţii care ameninţă viaţa. În anumite condiţii, aceste bacterii se coalizează şi invadează ţesuturi întregi. Ce face aceste bacterii atât de periculoase este rezistenţa la antibiotice. Abuzul de antibiotice în copilărie poate cauza multe probleme de-a lungul vieţii.

Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here