Sistemul imunitar mucos

Autor:

Primul punct de contact al organismului uman cu mediul extern, deci și cu multitudinea de agenți patogeni din acesta, este pielea. Acest cel mai mare organ al corpului are numeroase instrumente de apărare și blocare a accesului sau aderării toxinelor. Țesuturile mucoase, în schimb, reprezintă locul cel mai activ de întâlnire și interacțiune între organism și diferiți factori din mediu. Vulnerabile față de acțiunea agenților patogeni, dar și dotate cu mecanisme imunitare complementare sistemului imunitar general, acest tip de țesuturi joacă un rol foarte important în apărarea și buna funcționare a întregului organism.

Aceste țesuturi sunt formate din concentrări mici de celule limfoide, celule plasmatice și macrofage, specializate în identificarea diferitor antigeni care ajung la suprafața epiteliului mucos.

Sistemul imunitar poate fi văzut ca un organ distribuit în întregul organism, care oferă protecția acestuia față de agenții patogeni. Sistemul imunitar este format din două componente majore, sistemul imunitar înnăscut și sistemul imunitar adaptativ, care include și sistemul imunitar mucos (MALT).

Conform Society for Mucosal Immunology, în categoria țesuturilor limfoide asociate mucoaselor (MALT) există câteva subgrupe, în funcție de localizarea acestora:

  • țesutul mucos digestiv sau GALT (țesut limfoid asociat mucoasei gastrointestinale); include plăcile Peyer, apendicul și foliculi limfoizi izolați. Atît plăcile Peyer, cât și nodulii limfoizi mezenterici sunt precursori ai producției de IgA secretorie (principalul tip de anticorp produs de țesuturile mucoase, lacrimi, salivă, secrețiile tractului genitourinar). GALT reprezintă cea mai extinsă și bine definită parte a MALT.
  • NALT (țesut limfoid nazo-faringian; include și amigdalele).
  • BALT (țesut limfoid asociat bronhiilor).
  • noduli limfatici mezenterici, cervicali și izolați.

Alți specialiști vorbesc și despre prezența distinctivă a altor subgrupe de țesuturi limfoide:

– SALT/DALT (țesut limfoid asociat glandelor salivare sau ductelor).
– LDALT (țesut limfoid asociat căilor lacrimale).
– TALT (țesut limfoid asociat trompei lui Eustache, care face legătura între ureche și partea din spate a nărilor și care poate fi afectat în caz de răceală).
– CALT (țesut limfoid conjunctival).
– LALT (țesut limfoid asociat laringelui).
– VALT (țesut limfoid asociat vulvei și vaginului).
– O-MALT (țesut limfoid asociat mucoasei organizate, spre exemplu inelul Waldeyer – inel de țesut limfatic).
– D-MALT (țesut limfoid asociat mucoasei difuze, adică țesut MALT care nu este organizat ca o masă separată din punct de vedere anatomic și macroscopic, așa cum este O-MALT).

În general, ţesuturile de tip MALT sunt nedezvoltate la naștere, fiind stimulate ulterior prin expunerea la diferiți antigeni și prin colonizarea tractului intestinal cu flora bacteriană sanogenă. (O excepție sunt, de exemplu, plăcile Peyer, care sunt prezente în tractul digestiv încă dinainte de naștere.)

Așa cum arată cercetătorii de la Universitatea din Michigan, se pare că rolul sistemului imunitar mucos se referă la:
• protecția împotriva colonizării (aderenței) microbilor patogeni
• o influență reglatoare asupra imunității sistemice
• reglarea răspunsului alergic la anumiți alegeni din mediu.

Aceiași cercetători afirmă că masa celulară a MALT depășește numărul celulelor limfoide totale din măduvă, timus, splină și nodulii limfatici.

Suprafețele mucoase formează un mediu major de întâlnire între organism și mediul extern. Țesuturile mucoase din organism sunt bariere subțiri, permeabile, cu rol în schimbul fiziologic de gaze (în plămâni), absorbția nutrienților din alimente (în intestine), activitățile senzoriale (ochii, nasul, gura și gâtul) și reproducere (uterul și vaginul). Permeabilitatea funcțională a acestor țesuturi le face atât indispensabile bunei funcționări a organismului nostru, cât și vulnerabile la infecții. Deloc întâmplător, majoritatea infecțiilor afectează organismul în primul rând prin intermediul țesuturilor mucoase. Spre exemplu, regiunea ileocecală (joncțiunea dintre intestinul subțire și cel gros, unde se află apendicul și cecul), unde se află concentrate agregări de țesut limfoid secundar, este locul unde apar de multe ori infecții și inflamații intestinale.

Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here