De ce ți se face somn după ce mănânci?

Autor:

Cu toții simțim pe propria noastră piele că, atunci când ne este foame, nu avem energie, nu ne putem concentra, nu dăm randament. Este evident că avem nevoie de hrană. Rolul principal al alimentelor este de a ne furniza energie. Cu toate acestea, de ce atât de mulți oameni se simt obosiți după prânz? Cum se face că hrana, care ar trebui să ne revitalizeze, ne face să devenim apatici? Aici intră în joc mai mulți factori: biochimici, nutriționali, emoționali, pe care îi analizăm în continuare. Vedem de asemenea care sunt alimentele care ne dau într-adevăr energie și care ne îndeamnă la somn după masă.

Impactul stresului asupra digestiei

Celebra zicală „ești ceea ce mănânci” nu este chiar corectă, ci ar trebui completată astfel: „ești ceea ce mănânci și ceea ce organismul tău reușește să asimileze”. Există o serie de factori care pot afecta capacitatea noastră de a digera și utiliza substanțele nutritive din alimente. Stresul, consumul de cofeină, medicamentele, cum ar fi antibioticele, sunt doar câțiva factori ce interferează cu digestia alimentelor.

Stresul este deosebit de important atunci când vine vorba despre funcția digestivă. Iar, din păcate, tot mai mulți oameni duc o viață dominată de stres. Digestia este controlată de sistemul nervos enteric, alcătuit din milioane de terminații nervoase ce comunică direct cu sistemul nervos central. Așa se explică de ce sistemul digestiv este vulnerabil în prezența stresului, factor ce poate declanșa: scăderea producției de sucuri gastrice esențiale digerării hranei, motilitate intestinală anormală, favorizând diareea sau constipația, permeabilitate intestinală, conducând la sindromul colonului permeabil sau boli inflamatorii intestinale.

Stresul declanșează așa-numita reacție de „luptă sau fugi”, în care are loc o descărcare de adrenalină în tot organismul. Atunci când stresul pune în mișcare mecanismele de autoapărare, sistemul nervos central inhibă celelalte funcții ale organismului, în principal digestia, prin diminuarea fluxului sangvin către aparatul digestiv. Drept urmare, întregul proces al digestiei are de suferit.

Prea mulți carbohidrați = somnolență

Pe lângă factorul general numit stres, ceea ce mâncăm influențează direct starea resimțită imediat după masă. Somnolența postprandială, cunoscută în SUA ca „food coma” sau „carb coma”, este o stare generală de reducere a nivelului de energie dependentă de viteza cu care glucoza intră în sânge. Acest lucru se întâmplă mai ales atunci când consumăm alimente cu un index glicemic crescut sau bogate în carbohidrați „nocivi”. O masă compusă în principal din glucide (pâine, paste, cartofi, dulciuri) poate conduce la o creștere bruscă a glicemiei, urmată de o hipoglicemie reacțională, după aproximativ o oră și jumătate. Explicații: după ce mâncăm produse cu multe glucide, pancreasul produce insulină, care ajută la trecerea zahărului din sânge în celule, unde va fi folosit pentru producerea de energie. Cu cât pancreasul eliberează mai multă insulină, cu atât în creier va pătrunde mai mult triptofan. Acesta este un aminoacid care stimulează secreția de serotonină din creier. Serotonina este cea care ne dă o stare de spirit bună, dar are și efect sedativ, care dă stare de somnolență. Dar când fluctuațiile insulinei sunt bruște, în tot acest proces se instalează un dezechilibru, manifestat prin lipsa atenției, somnolență și oboseală.

Soluția? Înlocuiți pe cât posibil alimentele bogate în carbohidrați cu alimente bogate în fibre și proteine. Practic, evitați pâinea albă sau cel puțin înlocuiți-o cu pâine din cereale integrale. Consumați legume variate, preferabil crude, sub formă de salate, în locul cartofilor și pastelor. Leguminoasele (mazăre, fasole, linte) reprezintă o altă sursă bună de fibre și proteine vegetale. Amânați desertul pentru gustarea de după-amiază, care poate fi alcătuită dintr-o mână de fructe uscate (nuci, migdale, fistic) sau un fruct.

Fibrele alimentare țin sub control glicemia

Alimentele bogate în fibre, cum ar fi legumele și fructele proaspete, au un rol important în reglarea glicemiei. O categorie specială de fibre se găsesc în tărâțele de psyllium. Odată ajunse în intestin, aceste fibre formează un gel care poate încetini digestia alimentelor, ajutând astfel la reglarea glicemiei și colesterolului. Un studiu în care au fost incluși 56 de bărbați cu diabet zaharat tip 2 a demonstrat că un consum de 5 grame de psyllium, de două ori pe zi, timp de 8 săptămâni, a redus nivelul glicemiei cu 11%. s

O sursă naturală de fibre este ColonHelp de la Zenyth, un supliment alimentar pe bază de semințe de in și psyllium. Datorită formulei unice, bazată pe două dintre cele mai bune surse de fibre (semințe de in și psyllium), plante detoxifiante (chimen, oregano, coriandru, pătrunjel) și argilă, ColonHelp acționează eficient pentru detoxifierea organismului, îmbunătățirea digestiei, menținerea glicemiei și colesterolului în limite normale, păstrarea greutății corporale, eliminarea stărilor de oboseală și extenuare.

Surse:

  • idealist4ever.com/why-do-i-freel-tired-after-eating/
  • medicatrix.be/fatigue-intense-apres-les-repas/
  • ajcn.nutrition.org/content/70/4/466.full
Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here