Oul, un aliment reabilitat. Câte ouă putem mânca zilnic?

Autor:

Mult timp acuzat pe nedrept de creșterea colesterolului, oul este în zilele noastre complet reabilitat de către nutriționiști. Cum ouăle roșii se află încă pe mesele românilor, vă prezentăm în cele ce urmează tot ce trebuie să știți despre beneficiile, dar (uneori) și riscurile acestor alimente.

Ouăle sunt considerate mici bombe cu nutrienți, pe care Mama Natură le-a umplut cu grăsimi sănătoase, proteine, vitamine și minerale esențiale. Calitățile lor nutritive și energetice sunt evidente numai și pentru faptul că oul înglobează rezerva de energie necesară și suficientă pentru a da viață.

Ce conține oul?

Gălbenușul este o sursă prețioasă de vitamine liposolubile: A, D și E. În plus, lecitina din gălbenuș are un rol metabolic important intervenind în procesele de sinteză de la nivelul creierului, dar și în procesele de ardere a grăsimilor la nivel celular. Deși oul are un conținut ridicat de colesterol, aflat doar în gălbenuș, cca 250 mg/bucată, efectul acestuia este contrabalansat de conținutul ridicat de lecitină. Aceasta are efect de neutralizare a acțiunii colesterolului.

Albușul nu conține colesterol și reprezintă un complex proteic cu valoare biologică foarte înaltă, luată ca etalon de către Organizația Mondială a Sănătății. Albușul conține fracțiuni proteice ca: ovalbumina, ovomucina, ovotransferina și lizozim (enzimă cu acțiune bactericidă). Ovomucina are de asemenea acțiune de scădere a colesterolului seric, inducând totodată creșterea colesterolului „bun” (HDL-colesterol).

Oul, factor de risc pentru bolile cardiovasculare?

Numeroase cercetări recente nu au găsit nicio corelație între consumul moderat de ouă (circa 6 pe săptămână) și riscul de boli cardiovasculare. Dimpotrivă, o meta-analiză (Wegemans ș.a., 2001) stabilește că aportul de colestrol alimentar din ou are un efect benefic, crescând nivelul lipoproteinelor cu densitate înaltă – colesterolul „bun”. Totuși, consumul excesiv de ouă nu este recomandat suferinzilor de diabet zaharat tip 2, în cazul cărora intervine riscul cardiovascular.

Ouăle cad greu la ficat?

Oul simplu, preparat într-un mod sănătos, nu este dăunător pentru ficat. Explicația: oul conține un aminoacid, numit metionină, folositor ficatului. În plus, gălbenușul are proprietatea de a determina contracția vezicii biliare, prin aceasta stimulând secreția și excreția de bilă, ceea ce contribuie la asimilarea grăsimilor. Bineînțeles, nu același lucru se poate spune despre ouăle prăjite sau cele sub formă de maioneză, ce devin alimente cu multe grăsimi adăugate, care sunt contraindicate persoanelor cu suferințe hepatice și/sau biliare.

Ouăle îngreunează digestia?

Totul depinde de modul în care acestea sunt preparate. Cu cât oul este supus preparării termice mai mult timp, cu atât este mai greu de digerat. Spre exemplu, un ou fiert moale sau ochiurile românești (în apă clocotită) se digeră complet cam într-o oră, în timp ce oul fiert tare sau omleta prăjită din mai multe ouă – de-abia după vreo trei ore. Oul fiert moale este un aliment hrănitor, recomandat și în curele de slăbire, datorită aportului nutritiv echilibrat, cu prețul a puține calorii. Astfel, persoanele care vor să slăbească pot mânca un ou pe zi, în cadrul unei diete echilibrate. Jumările de ouă cu brânză și șuncă sunt total contraindicate, având o densitate calorică foarte mare, fiind indigeste și nesănătoase. Nici crude nu sunt indicate ouăle, deoarece conțin factori antinutritivi, care sunt inactivați prin preparare termică (prin coagulare), și factori histaminico-alergici.
Pentru a preveni apariția unor reacții alergice, ouăle nu trebuie incluse în dieta copiilor până la vârsta de 6-8 luni. Tot din acest motiv, ouăle sunt contraindicate în combinație cu unele medicamente precum sulfamidele din antibiotice.

Cum știm dacă ouăle sunt proaspete?

Oul este un aliment viu atât timp cât nu este preparat termic. El poate fi păstrat ca atare, timp de 3-4 săptămâni, la temperatura de 4 grade Celsius (la frigider). Ceea ce se cunoaște mai puțin este că păstrarea corectă se face un vârful ascuțit în jos, pentru a nu exista presiune asupra camerei cu aer (spațiul mic dintre albuș și coajă, situat în partea rotunjită a oului). Ouăle fierte pot fi păstrate maximum o săptămână în frigider.

Pentru a verifica dacă oul este proaspăt puneți-l într-un vas cu apă: dacă se scufundă, este bun pentru consum; dacă plutește, nu mai trebuie mâncat. Coaja constituie bariera de protecție a oului și este ermetică. De aceea, nu se recomandă spălarea ouălor decât atunci când urmează a fi folosite imediat. Prin spălare, cochilia devine permeabilă, iar ouăle devin vulnerabile la contaminarea cu bacterii. În cazul manipulării incorecte sau dacă sunt păstrate mult timp în condiții necorespunzătoare, ouăle, în special cele de rață sau de gâscă, pot fi un factor de risc pentru contaminarea cu Salmonella.

Gălbenușul face diferența

Potrivit nutriționiștilor, sunt de preferat ouăle din gospodării sau ouăle ecologice (ștampila 0), în locul celor provenite din ferme industriale. Motivele sunt lesne de înțeles și nu ne vom opri decât asupra unei diferențe pe care o putem observa imediat. Gălbenușurile ouălor de la găini crescute în aer liber, hrănite cu furaje naturale, au o culoare galbenă, intensă, uneori portocalie, datorită conținutului crescut de carotenoizi, în timp ce ouăle din crescătorii sunt de culoare galben pal, uneori albicios.

    Surse:

  • iquitsugar.com/facts-about-eggs/
  • „Grăsimile alimentare și sănătatea” – prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Editura Printech, 2015
  • „Remedes de grand-mere” – iunie 2015
Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here