De ce plâng oamenii cu lacrimi?

Autor:

În timp ce multe animale „plâng“ prin vocalizarea unor expresii emoționale sau prin sunete de durere, oamenii sunt singurii care varsă lacrimi. Lacrimile tale pot fi de fericire sau de tristețe, sau pot descrie clinic lacrimația, înțeleasă ca flux de lacrimi ce poate apărea atunci când tai o ceapă sau îți intră nisip în ochi. Indiferent de cauza lacrimilor tale, procesul științific care activează „uzinele de apă“ este același. Glandele lacrimale sunt situate între globul ocular și pleoape și produc lacrimile considerate a fi legate de emoții. Atunci când clipești, lichidul se dispersează peste ochi, apoi se scurge prin punctul lacrimal și, în cele din urmă, prin nas. În cazul în care lacrimile tale sunt mai voluminoase, ele se vor revărsa din acest sistem de drenaj, sub forma unei cascade pe obraji.

Cele trei tipuri de lacrimi

Corpul tău produce trei tipuri diferite de lacrimi. Există un tip de bază, care reprezintă o formă de lubrifiere și protecție pentru ochi. Acest tip este secretat în mod constant în cantități mici (aprox. 1 gram pe zi) și îți acoperă ochii atunci când clipești. Lacrimile sunt produse și din reflex, ca răspuns și protecție la iritanți precum vânt, praf, fum sau ceapă tăiată. Cea de-a treia formă de lacrimi, cele emoționale sau psihice, sunt, fără îndoială, cele mai misterioase și cercetate.
Lacrimile tale psihice sunt produse ca răspuns la emoții puternice (stres, fericire, durere fizică etc.). Acești factori declanșatori de natură emoțională funcționează prin intermediul unei conexiuni complexe cu sistemul nervos autonom (vegetativ). Aici este o zonă specifică a creierului responsabilă de sentimente, numită sistemul limbic (ce cuprinde hipotalamusul), care e puternic conectat cu sistemul nervos autonom. Acest sistem, prin neurotransmițătorul numit acetilcolină, are un grad de control asupra sistemului lacrimal, iar această moleculă este cea care stimulează ulterior producția lacrimală.

Plânsul implică multiple senzații fizice

Atunci când plângi nu înseamnă doar că îți curg niște lacrimi. De obicei, acest fapt implică și creșterea ritmului cardiac. Poți începe să transpiri și ți se poate forma un nod în gât, numit senzația de globus. Acest fenomen nu este chiar un nod, ci este legat de încordarea în mușchii gâtului. Atunci când plângi, deschiderea din gât care permite aerului să treacă de la laringe la plămâni (glota) se mărește. Atunci când înghiți, glota se închide, dar atunci când plângi, glota se mărește și permite să intre mai mult oxigen. Această tensiune între încercarea de deschidere și închidere a glotei conduce la apariția senzației de nod în gât.

Lacrimile ajută oamenii să comunice

Conform American Psychological Association, lacrimile sunt o modalitate de a accentua aspectul facial de tristețe, fiind de folos și în solicitarea de ajutor. „Lacrimile nuanțează percepția fețelor și devin un fel de lubrifiant social ce contribuie la asigurarea unei bune funcționări a comunității, ajutând oamenii să comunice. Analiza mea sugerează că lacrimile funcționează și ca semnale de supunere, strigăt de ajutor sau ca semn de detașare“, afirmă dr. Robert R. Provine, profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea din Maryland, Baltimore.

Au lacrimile proprietăți medicinale?

Lacrimile vărsate ca răspuns emoțional conțin o cantitate mare a hormonului adrenocorticotrop (ACTH), un produs chimic legat de stres. O teorie cu privire la motivele pentru care plângi atunci când ești trist spune că acest fenomen ajută organismul să se simtă mai calm și mai relaxat. Lacrimile conțin, de asemenea, factorul de creștere a nervilor, care este o neuropeptidă ce joacă un rol important în dezvoltarea și supraviețuirea neuronilor, în special cei responsabili cu transmiterea durerii, a temperaturii și a atingerii. Dovezile sugerează că factorul de creștere a nervilor din lacrimi are funcții terapeutice. Concentrația acestuia în lacrimi, cornee și glande lacrimale crește după rănirea corneei, sugerând că joacă un rol în vindecare. Mai mult decât atât, există dovezi care sugerează că factorul de creștere a nervilor poate avea efect antidepresiv și poate modula dispoziția.
La nivel non-emoțional, lacrimile aveau inițial rolul de a semnala traumatisme la ochi sau de a inhiba agresiunea fizică a adversarilor. Se crede că acest semnal a evoluat mai târziu prin ritualizare pentru a deveni un marker emoțional al suferinței fizice. În acest scenariu de evoluție, semnalele vizuale și chimice ale lacrimilor emoționale pot fi consecințe secundare ale secreției lacrimale, care a evoluat din rolul inițial de întreținere și vindecare oculară.

Cum arată lacrimile la microscop?

Într-un proiect, intitulat „Topografia lacrimilor“, fotografa Rose-Lynn Fisher a folosit un microscop pentru a examina lacrimile uscate. De-a lungul mai multor ani, ea a examinat peste 100 de lacrimi proprii, de la voluntari și chiar de la un nou-născut. Ceea ce a rezultat a fost o frumoasă colecție de imagini izbitor de diferite, pe care autoarea le-a descris drept „vederi aeriene ale terenurilor emoției“ (imaginile pot fi văzute la https://www.rose-lynnfisher.com/tears.html). Ceea ce este foarte interesant este faptul că lacrimile luau diferite forme în funcție de emoțiile pe care le aveau în spate.

    Sursa:

  • articles.mercola.com/sites/articles/archive/2016/03/12/facts-about-crying.aspx
Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here