Colonoscopia: Standardul de aur în depistarea cancerului de colon

Cancerul de colon este al doilea tip de cancer ca frecvență, după cel de plămâni la bărbați și cel de sân la femei. Rata de supraviețuire la 5 ani este de 10% la pacienții cu cancer de colon la care au apărut deja metastazele, dar poate ajunge la 90% dacă acest cancer este diagnosticat de timpuriu. Testele de depistare a cancerului de colon includ sigmoidoscopia, testele de identificare a hemoragiilor oculte în scaun (FOTB), computerul tomograf. Însă standardul de aur în depistarea cancerului de colon este colonoscopia. Multe persoane resping colonoscopia din cauza jenei, temerii de durere sau pregătirii nu tocmai plăcute pentru această procedură. Totuși, colonoscopia oferă cea mai mare acuratețe a diagnosticului, în plus permite biopsia sau chiar îndepărtarea unei formațiuni descoperite.

Știați că?
Testele de hemoragii oculte, chiar dacă non-invazive, au o sensibilitate redusă pentru fazele incipiente ale cancerului de colon. Prin testele de hemoragii oculte pot fi diagnosticați însă polipii, hemoroizii, fisurile anale, ulcerele, colita ulcerativă, boala Crohn, bolile diverticulare.

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este investigația ce permite examinarea colonului cu ajutorul colonoscopului – un tub subțire, flexibil, cu o lungime între 1,2-1,8 metri. La capătul colonoscopului este atașată o cameră video, astfel încât medicul captează imagini foto sau video din interiorul colonului. Colonoscopul este folosit pentru a examina întregul colon și partea inferioară a intestinului subțire.

Când este indicată colonoscopia?

  • Scaune cu sânge sau hemoragii rectale: în cele mai multe cazuri, scaunele cu sânge au drept cauză hemoroizii. Există însă cazuri când scaunele cu sânge sau hemoragiile rectale sunt cauzate de leziuni colonice, cancer de colon, polipi.
  • Diaree cronică, colon iritabil: colonoscopia se efectuează pentru excluderea unor boli intestinale inflamatorii cu evoluție gravă.
  • Anemie cu deficit de fier: cauzele acestei anemii pot avea origine intestinală, respectiv hemoroizi, polipi, tumori sau boli inflamatorii.
  • Scădere în greutate inexplicabilă: poate fi semn de cancer.
  • Dureri abdominale de mai mult de 2 luni: pot fi cauzate de colonul iritabil, dar și de alte afecțiuni mult mai grave.
  • Evoluția polipilor sau cancerului de colon: pentru evitarea unei recidive la persoanele deja diagnosticate.
  • După vârsta de 50 de ani la populația generală sau mai devreme la cei care au antecedente de cancer de colon în familie.

Cum te pregătești pentru colonoscopie?

Înainte de colonoscopie e nevoie de curățarea colonului, altfel spus golirea completă a acestuia. Medicul îți va oferi instrucțiuni precise și specifice. Câteva recomandări sunt însă generale. Astfel, cu 1-2 zile înainte de colonoscopie nu se vor consuma alimente solide. Este permis doar consumul de lichide limpezi (apă, ceai, sucuri de fructe, dar nu de culoare roșie). În ziua dinaintea colonoscopiei se administrează un laxativ puternic, care va genera numeroase scaune lichide. De aceea, trebuie acordată deosebită atenție hidratării.

Cum decurge colonoscopia?

În medie, colonoscopia durează între 10 și 30-40 de minute și se efectuează sub sedare. În primele momente ale colonoscopiei pot apărea dureri abdominale, care sunt firești, mai ales că pentru o bună vizualizare se introduce și aer în intestin. În cazul în care medicul va descoperi o formațiune, va introduce instrumente prin care să preleveze țesut pentru biopsie. În unele cazuri, în timpul colonoscopiei sunt eliminate aceste formațiuni.

Rezultatele colonoscopiei

Colonoscopia normală Mucoasa colonului este netedă, de culoare roz, cu pliuri normale. Nu există excrescențe, diverticuli, hemoragii sau zone de inflamație.
Colonoscopie anormală Rezultatele colonoscopiei includ: hemoroizi (cea mai frecventă cauză de scaune cu sânge), polipi, cancer, unul sau mai multe ulcere (răni), diverticuli (pungi în peretele colonului), inflamație. Mucoasa colonului este roșie, umflată, semn de colită, care poate fi cauzată de o infecție sau boală inflamatorie intestinală.

Complicațiile posibile ale colonoscopiei

    Chiar dacă sunt rare, printre complicațiile colonoscopiei se numără:

  • Perforarea intestinului: persoanele la risc sunt cele cu diverticulită, afecțiuni ale colonului, aderențe post-intervenție chirurgicală pelvină.
  • Disbioză și alte dezechilibre intestinale: cauzate de eliminarea conținutului intestinal dinainte de procedură cu ajutorul laxativelor agresive.
  • Complicații ale anesteziei.

O alternativă la colonoscopie în viitor?

O analiză ADN ar putea permite depistarea timpurie a cancerului de colon, potrivit The Journal of Molecular Diagnostics, în 2013. Astfel, cercetătorii de la Genomictree Inc. și Yonsei University College of Medicine (Seul) au identificat un biomarker (gena SDC2) care ar putea fi folosit pentru diagnosticarea cancerului de colon. Testul pus la punct de acești cercetători măsoară metilarea genei SDC2 în țesuturi și sânge și poate depista cancerul de colon în toate stadiile în proporție de 87%. Cercetările vor continua pentru a vedea dacă metilarea acestei gene este specifică doar pentru cancerul de colon sau și pentru alte tipuri de cancer.

Adevărat sau fals despre cancerul de colon

Stadiile cancerului de colon

  1. În cele mai multe cazuri, cancerul de colon nu are simptome.
    Adevărat. În cele mai multe cazuri, polipii intestinali și cancerul nu au simptome. Din acest motiv, screeningul este foarte important. Totuși, problemele grave de tranzit intestinal, anemia aparent inexplicabilă, scăderea în greutate, hemoragiile oculte sau durerile abdominale sunt posibile simptome ale cancerului de colon.
  2. Tatăl meu și sora mea au fost diagnosticați cu cancer de colon. Aceasta înseamnă că și eu mă voi îmbolnăvi de acest cancer?
    Și da, și nu. Dacă ai un părinte, un copil, o soră sau un frate care suferă de cancer de colon, riscul de a suferi de cancer de colon este de două-trei ori mai mare decât la populația generală. Potrivit statisticilor, până la 5% din cazurile de cancer de colon sunt ereditare.
  3. Dacă la colonoscopie mi-au fost descoperiți niște polipi intestinali, aceasta înseamnă că sufăr de cancer de colon?
    Fals. Polipii sunt excrescențe de țesut care apar la nivelul colonului. Cei mai mulți polipi nu sunt canceroși, dar unii dintre ei pot deveni canceroși în timp. Eliminarea polipilor intestinali precanceroși prin intermediul colonoscopiei reduce cu 70% riscul de a face cancer de colon.
  4. Vârsta nu are nici o legătură cu riscul de cancer de colon.
    Fals. Riscul de cancer de colon crește pe măsură ce înaintăm în vârstă. Peste 90% dintre cazurile de cancer de colon sunt diagnosticate după vârsta de 50 de ani. Din acest motiv, screeningul pentru cancerul de colon se face după această vârstă. Dacă ai în familie istoric de cancer de colon sau polipi intestinali, discută cu medicul tău și începe screeningul înainte de această vârstă. Polipii intestinali sau cazurile de cancer de colon în familie înseamnă un risc mai mare.
  5. Dieta poate crește riscul de cancer de colon?
    Adevărat. O dietă bogată în grăsimi, alimente procesate, carne roșie poate crește riscul de cancer de colon. Redu consumul acestor alimente! O dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, semințe și nuci poate reduce riscul de cancer. Menținerea greutății în limite normale și mișcarea fizică pot reduce riscul de cancer.
    Referințe:

  • webmd.com/colorectal-cancer/colonoscopy-16695
  • medicinenet.com/colonoscopy
  • elsevier.com/about/press-releases/research-and-journals/biomarker-identification-may-lead-to-new-noninvasive-test-for-colorectal-cancer-detection
  • webmd.com/colorectal-cancer/guide/colorectal-cancer-diagnosis-tests
  • nature.com/nrgastro/journal/v9/n10/full/nrgastro.2012.172.html
  • nature.com/nrgastro/journal/v8/n10/full/nrgastro.2011.141.html
Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here