Cum îți protejezi intestinul când iei antibiotice?

Autor:

Multe boli care apar iarna nu necesită tratament cu antibiotice. Cu toate acestea, antibioticele ajung să fie cele mai prescrise medicamente în sezonul rece. Statisticele sunt îngrijorătoare: consumul de antibiotice s-a dublat în perioada 2000-2010, arată un raport publicat în BMC Medicine. Mai mult decât atât, peste 50% dintre antibioticele prescrise nu sunt necesare, semnalează raportul. Antibioticele sunt adesea administrate pentru gripă sau răceli, boli care nu au nicio legătură cu o infecție bacteriană. Până la 80% din bolile care apar iarna și care pot afecta nasul, urechile, gâtul și plămânii sunt de natură virală. Or, antibioticele nu aduc niciun beneficiu în caz de gripă și răceli, pentru că pur și simplu antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor.

Antibioticele nu acționează ca analgezicele și nu pot ameliora durerile de cap, diverse alte tipuri de dureri sau febra. Luarea de antibiotice nu va reduce severitatea simptomelor și nu te ajută să te faci bine mai repede.

În cazul în care medicul îți recomandă totuși antibiotice, este absolut necesar să îți iei toate măsurile de siguranță pentru a limita efectele secundare asupra sistemului digestiv. Află de ce antibioticele perturbă flora intestinală, ce impact are acest lucru asupra stării generale de sănătate și cum îți poți restabili echilibrul intestinal dacă trebuie să iei antibiotice.

Antibioticele, un tsunami pentru bacteriile din intestin

Antibioticele ucid bacterii. Numai că în corpul nostru se află mai multe tipuri de bacterii, care formează un ecosistem. Unele bacterii sunt periculoase, dar cele mai multe sunt prietenoase și se numesc probiotice. Ele alcătuiesc flora bacteriană sau microbiomul intestinal. Tractul digestiv găzduiește miliarde de bacterii, clasificate în peste 400 de specii diferite, care ne ajută să digerăm mâncarea, să producem și să sintetizăm vitaminele, să combatem agenții patogeni, să sintetizăm neurotransmițători și multe altele. Menținerea unui echilibru la nivelul microbiomului intestinal este crucială pentru buna funcționare a digestiei, metabolismului, imunității, sistemului nervos.

Antibioticele dau peste cap acest echilibru, pentru că nu fac diferența între bacteriile „rele” și cele „bune”. Ele nu acționează împotriva unui singur patogen, cel care cauzează infecția în corp, ci atacă inclusiv probioticele din tractul digestiv. Antibioticele vin ca un tsunami în intestin, distrugând totul în calea lor. Astfel se creează o stare de disbioză intestinală. Apar tulburări digestive, crampe abdominale, diaree, balonare.

Când numărul probioticelor din intestin scade dramatic, celelalte microorganisme scapă de sub control și se pot înmulți exagerat. Candida – o ciupercă oportunistă – proliferează cel mai frecvent în urma unui tratament cu antibiotice. Când prinde ocazia, Candida albicans se reproduce masiv, creând haos în tractul digestiv și, în timp, ducând la apariția sindromului de intestin permeabil (leaky gut). Dar infecțiile provocate de Candida ies și la suprafață, provocând micoze la nivelul cavității bucale, degetelor și organelor genitale. În urma unor tratamente îndelungate cu antibiotice, efectele secundare provocate de Candida devin o boală în sine.

Sfaturi pentru refacerea florei intestinale după antibiotice

Pentru a limita efectele secundare ale antibioticelor, dr. Amy Myers, lider al medicinei funcționale din SUA, recomandă următoarele măsuri:

Ai grijă să îți repopulezi intestinul cu probiotice!

Alimentele și suplimentele care conțin probiotice ajută la repopularea intestinului și restabilirea echilibrului florei bacteriene. Include în dietă alimente fermentate (sana, kefir, varză murată, ceai kombucha) pentru a reface în mod natural diversitatea microbiomului intestinal. Însă în cazul unui tratament cu antibiotice, alimentația nu este suficientă, fiind nevoie de un supliment cu probiotice și prebiotice.

Prebioticele sunt fibre insolubile, care oferă surse de hrană pentru probiotice, oferindu-le o structură pe care să crească și să se înmulțească. Prebioticele se găsesc în alimente bogate în fibre precum rădăcina de cicoare, usturoi, praz, ceapă, cartofi dulci, frunze de păpădie.

Îmbunătățește-ți digestia!

Consumă fructe și legume din belșug. Spre exemplu, dacă vei mânca zilnic o salată mare de legume asortate, îți poți asigura până la 80% din porția de legume recomandată. Pe lângă vitamine și minerale, fructele și legumele proaspete îți asigură și enzime necesare pentru îmbunătățirea digestiei și a absorbției intestinale. Pentru un plus de enzime poți alege un supliment alimentar pe bază de bromelaină și papaină, două enzime naturale  extrase din ananas și respectiv papaya, care contribuie la îmbunătățirea digestiei proteinelor. Totodată, poți consuma un supliment alimentar cu fibre și acizi grași esențiali din semințe de in.

Fără zahăr, cel puțin o perioadă!

Pentru a grăbi refacerea echilibrului intestinal este foarte important să elimini zahărul, făina albă și alți carbohidrați rafinați care întrețin dezvoltarea ciupercii Candida și a altor patogeni oportuniști. Atenție! Glucoza este hrana preferată a Candida și altor fungi. Tocmai de aceea, persoanele cu diabet sunt predispuse la infecții micotice. Pe de altă parte, s-a demonstrat că menținerea unei diete low-carb (săracă în carbohidrați) pe o anumită perioadă ajută la eliminarea infecției cu Candida albicans.

Include în dietă colagenul și glutamina!

Mucoasa intestinală, care asigură absorbția corectă a nutrienților din hrană și este implicată în funcția imunitară, este constituită în mare parte din colagen. Iată de ce un aport suplimentar de colagen este crucial pentru refacerea peretului intestinal după un tratament cu antibiotice. „Unul din principalele motive pentru care folosesc suplimentele cu colagen în clinica mea, spune dr. Amy Myers, este pentru că acestea ajută la repararea intestinului permeabil.” Cu alte cuvinte, colagenul „sigilează” peretele intestinal și îl ajută să își îndeplinească întocmai misiunea.

La rândul ei, glutamina este principala sursă de combustibil pentru celulele care alcătuiesc tractul digestiv. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Parenteral and Enteral Nutrition (1999), enterocitele și colonocitele (celulele intestinale) consumă 40% din rezervele de glutamină. Așadar, suplimentarea dietei cu glutamină devine indispensabilă după antibioterapie.

Alimentele care nu trebuie să lipsească din dietă sunt: supa de oase (pasăre, vită, pește), broccoli, fasole verde, spanac, pătrunjel, varză roșie, spirulină.

Și ficatul are nevoie de ajutor

Pentru că antibioticele au repercusiuni nu doar asupra intestinului, ci și asupra ficatului, este nevoie și de stimularea detoxifierii la nivel hepatic. Se poate dovedi utilă o cură cu ceaiuri din plante hepatoprotectoare (armurariu, păpădie, ghințură, lemn-dulce, trifoi roșu), acid alfa-lipoic și N-Acetyl L-Cysteine.

Nu uita că antibioticele pot fi arme cu două tăișuri, respectă recomandările medicului tău și întreabă-l despre cum poți combate efectele secundare ale antibioticelor!

Surse:

www.amymyersmd.com/2017/11/antibiotics-wreak-havoc-gut/
www.organiclifestylemagazine.com/after-taking-antibiotics-this-is-what-you-need-to-do-to-restore-healthy-intestinal-flora

Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here