Diabetul gestațional, ascunzătoare pentru boli și complicații grave

Diabet de sarcină. Greutate crescută, regim alimentar, bebeluș un pic mai pufos și mai măricel. Acestea sunt, de obicei, primele gânduri ale unei viitoare mămici, atunci când medicul rostește pentru prima dată acest diagnostic. Nimic îngrijorător. La prima vedere. În realitate însă, știați că diabetul gestațional este o boală periculoasă, care, lăsată în voie, poate duce la avort ori la o naștere greoaie, cu multe complicații, printre care asfixierea copilului? Ori că el este asociat cu diabetul de tip 2 și cu bolile cardiovasculare după sarcină?

Alimentele consumate în timpul sarcinii, activitatea fizică și suplimentele nutriționale sunt primele lucruri de care ar trebui să se îngrijească o femeie însărcinată pentru a pune frâne acestei boli. Un plan bine structurat, care să includă rigoare și perseverență, o pot scăpa de complicații și fac ca apariția pe lume a copilului să se lase cu lacrimi de fericire și de liniște.

Naștere prematură, chiar deces

Controlul glicemiei din sânge este vital. Diagnosticat mai cu seamă între săptămâna 24-28 de sarcină, diabetul gestațional nu face decât să tulbure sănătatea și pacea femeii, de care are atâta nevoie, mai ales în această perioadă. Gândurile cele mai negre ale medicului, de-ndată ce apare această problemă, se îndreaptă către riscul unei nașteri premature, fie chiar deces (după 24 de săptămâni de sarcină). Ori a apariției pe lume a unui bebeluș cu probleme de respirație, care să cântărească foarte mult și care să aibă după naștere un nivelul scăzut de glicemie. De aceea, trebuie acționat rapid și cu folos.

Imediat după apariția pe lume a copilului, afecțiunea dispare. Pentru unele femei gravide însă, diabetul gestațional poate duce, după naștere, la dezvoltarea diabetului. Tot ele sunt în pericol să dezvolte preeclampsie, o problemă care implică dezvoltarea anormală a placentei, hipertensiune arterială în timpul sarcinii și niveluri ridicate de proteine ​​în urină. Cunoscută și sub numele de toxemie, preeclampsia poate provoca complicații grave ale sarcinii, inclusiv afectarea organelor vitale cum ar fi creierul, ficatul și rinichii. De asemenea, diabetul gestațional poate duce la impunerea nașterii prin cezariană, deoarece copilul ia, adesea, prea mult în greutate.

Bolile cardiavasculare, provocate de diabet

Lista problemelor care pot să se cuibărească în organismul mamelor, dar și al copiilor lor, abia veniți pe lume, s-a îmbogățit în ultima vreme cu încă o afecțiune deloc de neglijat. Un studiu publicat în decembrie 2017 în JAMA Internal Medicine a constatat că diabetul gestațional este asociat cu boli cardiovasculare care apar mai târziu în viață. Cercetările realizate pe mai bine de 89.000 de femei gravide, fără nici o problemă cardiacă la începutul studiului, dar care au fost diagnosticate cu diabet gestațional, au avut un risc cu 43% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare după sarcină. Această relație dintre diabetul gestațional și bolile cardiovasculare, în special incidența atacului de cord și a accidentului vascular cerebral, este mediată, cel puțin parțial, prin creșterea în greutate și lipsa stilului de viață sănătos în timpul și după sarcină.

Simptome înșelătoare ce nu te duc cu gândul la diabet gestațional

Te simți foarte obosită. Setea nu-ți dă pace. Acum termini paharul de apă și, după câteva clipe, parcă ai mai bea unul. Nici nevoia de a merge des la urinat nu-ți este străină. Simptome înșelătoare. Pe care adesea le pui pe seama sarcinii pur și simplu. Fără ca mintea să te ducă la vreo complicație sau la vreo afecțiune care să-ți pună în pericol sănătatea și, mai mult de-atât, bebelușul. Nivelul ridicat de glucoză din urină, dar și greutatea copilului, mai mare decât cea înscrisă în baremele normale vârstei sale gestaționale, determină medicii cel mai adesea să recomande efectuarea de teste pentru diagnosticarea diabetului, chiar mai devreme decât perioada 24-28 de săptămâni de sarcină, cea indicată în mod normal pentru efectuarea investigației.

Testul care-ți poate salva copilul de complicații

Testul îți spune fără tăgadă dacă ai sau nu motive de îngrijorare. Este nevoie să bei un lichid dulce care conține glucoză. Apoi, o oră mai târziu, ți se ia sânge, pentru a  măsura modul în care soluția băută a afectat nivelul de glucoză din sânge. Rezultatul normal pentru acest tip de test este un nivel al zahărului din sânge de 140 mililitri pe decilitru. Dacă nivelul sângelui este prea mare pentru testul de o oră, vi se va cere să reveniți pentru un test de toleranță la glucoză de trei ore.  Nu aveți voie să mâncați sau să beți cu 8-14 ore înainte, cu excepția câtorva picături de apă. La o oră după înghițirea apei cu glucoză, se recoltează sânge. Acțiunea se repetă de 3 ori. Senzația de greață poate apărea din cauza cantității mari de zahăr ingerat, însă, odată terminat testul, starea de rău va trece și veți putea începe să mâncați normal.

Netratat, diabetul gestațional poate provoca mult rău bebelușului. Pancreasul mamei este extrem de solicitat pentru a secreta mai multă insulină, însă aceasta nu reușește să scadă nivelul glucozei din sânge. Deși insulina nu trece de placentă, glucoza și alți nutrienți reușesc să pătrundă. Cu alte cuvinte, copilul va avea un nivel crescut de glucoză în sânge, iar pancreasul lui va secreta și mai multă insulină, pentru a scăpa de cantitatea de glucoză în plus. Rezultatul: bebelușul va avea parte de mai multă energie decât are nevoie pentru a crește și a se dezvolta. Apare astfel grăsimea. Și implicit afecțiuni care pot duce la leziuni sau hipoxie. Chiar la a o dezvoltare neurologică deficitară. Un diabet necontrolat poate determina creșterea cantității de lichid amniotic, denumită polihidramnios. De asemenea, s-a demonstrat că bebelușii ale căror mame au avut diabet gestațional au risc crescut pentru a deveni obezi și de a dezvolta diabet de tip 2 la vârsta adultă. Alăptarea la sân și o alimentație ulterioară sănătoasă, precum și un program de exerciții regulate îi vor proteja pe aceștia împotriva apariției acestor afecțiuni.

Monitorizarea zilnică a glicemiei, condiție esențială

Dacă dieta sănătoasă adoptată de femeia însărcinată diagnosticată cu diabet nu dă rezultate, medicul poate recomanda tratamentul cu insulină pentru a reduce nivelul glicemic. Femeile cu diabet gestațional duc în spate povara monitorizării zilnice a nivelului de zahăr din sânge. Testările cu glucometrul, făcute chiar și de câteva ori pe zi, vor fi în măsură să spună dacă situația este sub control și, odată cu ea, regândirea meniului zilnic.

5 moduri naturale de a ține în frâu  manifestările bolii

  1. Alimentație bogată în proteine

Este foarte important ca femeile care sunt însărcinate să nu consume prea multe calorii, provenite în special din alimente prelucrate și ambalate, produse de cofetărie și băuturi îndulcite. O greutate ținută sub control este una dintre cele mai importante metode de prevenire și gestionare a diabetului gestațional, care poate influența pe viitor și greutatea copilului.

Consumul de carbohidrați ar trebui să fie de numai 35% până la 45% din totalul caloriilor pe zi. Fibrele pot ajuta la încetinirea sau scăderea eliberării de insulină în sânge. Unele dintre cele mai bune opțiuni includ avocado, fasole, linte, semințe de chia și semințe de in. Asociind carbohidrații cu proteine ​​de bună calitate, corpul poate procesa mai ușor carbohidrații. Unele dintre cele mai bune alimente bogate în proteine, ​​care trebuie incluse în dietă, sunt: carnea de vită, puiul organic, somonul, ouăle, iaurtul, nucile. Uleiul de cocos și untul, consumate în cantități mici, fac de asemenea mult bine organismului. Toate aceste  alimente ajută la arderea grăsimilor și la normalizarea nivelului de glucoză din sânge. Este extrem de important ca alimentele pline de zahăr să fie înlăturate. Sucurile de fructe și alte băuturi îndulcite sunt periculoase pentru femeile cu diabet gestațional, ele fiind vinovate de cele mai rapide creșteri ale glicemiei.

  1. Activitatea fizică

O plimbare intensă, exerciții ușoare ale brațelor, yoga, toate acestea nu fac decât să îmbunătățească controlul glicemiei. Atâta timp cât nu există complicații medicale sau interdicții, 30 de minute pe zi de activitate fizică ușoară pun barieră în apariția complicațiilor.

  1. Combaterea stresului

Grijile provocate chiar de diagnosticul primit pot duce la apariția anxietății și a stării de agitație. Supărarea, stresul și mai cu seamă emoțiile puternice, unele dintre ele legate de senzația de pierdere a controlului, nu fac decât să sporească starea de rău și să agraveze simptomele afecțiunii.  Si, odată cu aceasta, și adaptarea mai greoaie la un altfel de regim și stil de viață.

Un studiu efectuat în 2012 la National University din Irlanda a constatat că, atunci când 25 de femei cu diabet gestațional au fost comparate cu alte 25 de femei fără diabet gestațional, cele  bolnave s-au confruntat cu un risc mai mare de a deveni deprimate. Femeile cu diabet gestațional au simțit, de asemenea, că nu au avut suficient sprijin social în afara membrilor familiei. Un cerc vicios, căci stresul, anxietatea, semnele de depresie devin cu adevărat o problemă, afectând nivelul hormonilor, inclusiv cel al insulinei. Greutatea copilului poate fi afectată, la fel și dezvoltarea lui viitoare.

  1. Vitamina D

Asocierea dintre vitamina D și diabetul gestațional a fost o problemă studiată și confirmată de către cercetători. În cantități insuficiente, ea poate duce la obezitatea maternă și la rezultate negative atât în cazul mamei, cât și al copilului.

  1. Calciu

Conform cercetărilor publicate în Public Health Nutrition în 2017, aportul mai mare de calciu a fost asociat cu un risc mai mic de diabet gestațional. În comparație cu femeile care consumau mai puține produse care conțineau calciu, gravidele cu o dietă bogată în calciu au avut un risc cu 42% mai mic de a dezvolta această afecțiune. Pe lângă suplimentele pe bază de calciu, alimentele precum iaurtul, brânza, broccoli, migdalele sunt surse bogate de calciu, extrem de important pentru organismul uman.

După șase săptămâni de la naștere, în cele mai multe cazuri, glicemia revine la normal. Odată eliminată placenta, cea care produce cei mai mulți hormoni rezistenți la insulină, dispare și această afecțiune. E importantă repetarea testului de toleranță la glucoză, pentru a vedea dacă carbohidrații sunt la fel de bine toleranți precum erau înainte de apariția sarcinii. Apoi, anual, întrucât există un risc cu 60% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 la câțiva ani de la naștere.

Diabetul de sarcină poate răvăși o viitoare mămică. Îi sporește temerile legate de bebeluș și o determină într-un final să-și creioneze un alt stil de viață. Îi redirecționează mintea și sufletul către alte alimente, către sport, către dorința de a schimba răul în bine. Neapărat! Altfel, pot apărea complicații, ce dau peste cap viețile amândurora. Cu o atitudine corectă și responsabilă, cu încredere și atenție, la sfârșitul acestei călătorii, fericirea poate să fie simțită în forma ei cea mai pură: un copil sănătos!

Știați că?

Ești predispusă la diabet de sarcină dacă indicele de masă corporală este de peste 30, suferi de sindrom de ovar polichistic sau ai născut anterior un copil cu o greutate mai mare de 4,5 kg ori ai rude de gradul 1 cu diabet. Dacă după naștere glicemia revine la normal, trebuie știut că mama are un risc foarte mare de a dezvolta diabet gestațional la o sarcină ulterioară sau chiar diabet în afara sarcinii. Ca urmare, toate femeile diagnosticate cu diabet de sarcină trebuie să efectueze un test de toleranță la glucoză orală cu 75 g glucoză la 6-12 săptămâni după naștere, pentru a stabili gradul de alterare a metabolismului glucidic după naștere.

Surse:

draxe.com/gestational-diabetes/

www.drweil.com/health-wellness/body-mind-spirit/diabetes/gestational-diabetes/

www.webmd.com/diabetes/gestational-diabetes-guide/understanding-gestational-diabetes-treatment#2

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here