Obezitatea copiilor – responsabilitatea familiei

În România, un copil din doi are probleme cu greutatea corporală. Stilul de viață, alimentația, disbioza intestinală și nivelul de insulină din corp sunt factori ce pot determina apariția obezității infantile. Tu știi ce nu ar trebui să îi dai copilului tău să mănânce?

Factorii de mediu, preferințele alimentare, stilul de viață și mediul cultural sunt factori ce pot contribui la înmulțirea cazurilor de obezitațe în rândul adulților, dar și al copiilor. Cu toate că obezitatea se crede a fi cauza unui aport prea mare de calorii și grăsimi, cele mai recente cercetări ne indică zahărul din sucuri și băuturile carbogazoase, lipsa mișcării și porțiile mai mari de mâncare ca principali responsabili.

Cum determinăm dacă un copil este obez? Calcularea indicelui de masă corporală (greutatea raportată la înălțime) nu este de ajuns în cazul copiilor. Este necesară comparația IMC-ului copilului cu IMC-ul mediu al altor copii din aceeași categorie de vârstă și de același sex. Dacă IMC-ul unui copil, calculat astfel și exprimat în procente, este de 85-95%, atunci copilul este supraponderal, iar dacă IMC-ul este de peste 95%, atunci copilul este obez.  O valoare a IMC-ului între 5 și 85% este considerată normală.

Între 1977 și 2000, incidența obezității la copii a explodat la toate categoriile de vârstă: la copiii între 6 și 11 ani a crescut de la 7% la 15,3%, iar la tinerii între 12 și 11 ani a crescut de la 5% la 15,5%.

Persoanele obeze în copilărie prezintă la maturitate un risc de obezitate de 17 ori mai mare decât cel normal și au o predispoziție pentru probleme de sănătate precum hipertensiunea arterială, colesterol ridicat, probleme de respirație, precum astmul, probleme articulare, boli hepatice și dereglări gastrice. Pot interveni și probleme psihice, nu doar fizice, depresia fiind mult mai întâlnită în rândul tinerilor supraponderali sau obezi.

Așadar, este nevoie de o schimbare. Însă cum?

Ce spun studiile?

Doctorul Jason Fung, medic specialist (nefrolog) ce și-a dedicat cariera luptei combaterii obezității și a diabetului zaharat, afirmă în cartea sa „Codul greutății corporale“ că principalul răspunzător pentru obezitate este nivelul de insulină din organism. „Insulina e un declanșator hormonal important pentru luarea în greutate. Insulina provoacă obezitate la adulți. Insulina provoacă obezitate la nou-născuți. Insulina provoacă obezitate infantilă. De unde ar putea un copil să moștenească un nivel ridicat de insulină? De la mama lui“. Găsești aici un articol despre fenomenul de „obezitate programată“ ce ne atrage atenția asupra faptului că alimentația și creșterea excesivă în greutate din timpul sarcinii poate afecta bebelușul încă nenăscut. Așadar, un stil alimentar care să nu conțină substanțe ce pot crește nivelul de insulină este necesar!

În acest sens, doctorul Jason Fung prezintă pe larg în cartea sa un studiu efectuat în Australia între 2004 și 2008 la care au participat 12.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 5 ani.  Obiectivele nutriționale majore au fost reducerea semnificativă a consumului de băuturi ce conțin mult zahăr, promovarea consumului de apă și lapte, scăderea semnificativă a consumului de gustări bogate caloric și creșterea consumului de fructe și legume. Strategia studiului a atacat „prietenii secreției de insulină și ai rezistenței la insulină“ pentru că, de obicei, gustările constau în covrigei, prăjiturele, biscuiți sau alte alimente bogate în carbohidrați rafinați și zahăr. Programul a reușit să diminueze consumul de gustări ambalate și suc de fructe, renunțând astfel să mai „hrănească“ nivelul de insulină din organismul celor mici. În urma studiului, incidența obezității a fost redusă cu 3% pentru grupurile participante de copii de peste 2 ani.

Studii recente au scos la suprafață și legătura florei intestinale cu obezitatea. Unul dintre rolurile microbiomului intestinal este de a contribui la extragerea nutrienților din alimente și de a regla capacitatea organismului de a acumula grăsimi. În cadrul studiului, s-a descoperit că, atunci când flora intestinală a șoarecilor a fost alterată prin creșterea proporției de bacterii Firmicutes phylum (gram-pozitive – asociate unui risc mai mare de obezitate, ca urmare a creșterii absorbției grăsimilor) și reducerea celei de bacterii Bacteroidetes phylum (gram-negative), grăsimea corporală le-a crescut și li s-a dezvoltat rezistența la insulină, în ciuda faptului că porția de mâncare le-a fost redusă cu 30%. Astfel, nu reducerea porției este cheia succesului, ci modificarea dietei prin eliminarea alimentelor procesate ce pot crește nivelul de bacterii Firmicutes, care, la rândul lor, cresc absorbția grăsimilor în corp, riscul de apariție a obezității, a stărilor inflamatorii şi pot contribui la dezvoltarea sindromului metabolic. Despre dietă, microbiomul intestinal și corelația cu obezitate poți citi, pe larg, în articolul de aici.

Carnea cu antibiotice pe care o consumăm conștient, sau nu, are un impact semnificativ asupra numărului de persoane obeze, adulți și copii. Antibioticele administrate puilor, porcilor, vitelor și peștilor din fermele mari, pentru a stimula creșterea în greutate sau pentru a preveni focarele microbiene, sunt metabolizate și se acumulează în carne, lapte, ouă. Alimente pe care noi apoi le consumăm, antibioticele acumulându-se și în organismul nostru. Graficul de mai jos îți arată cum are loc procesul de contaminare.

Pe lângă dezvoltarea în organismul oamenilor a unor superbacterii rezistente la antibiotice, numite „superbugs“, despre care poți citi aici și pentru care medicii găsesc din ce în ce mai greu tratament, studiile realizate au dovedit că antibioticele au aceleaşi efecte şi la om, de creștere în greutate, cei mai afectați fiind copiii, mai ales dacă în primii doi ani de viață le sunt administrate tratamente repetate (de 3-4 ori) cu antibiotic sau consumă alimente contaminate. Microbiota copiilor afectată de antibiotic se reface în aproximativ 1 an. Flora intestinală este afectată, iar prezența constantă a antibioticului în organism îi împiedică reechilibrarea. Impactul negativ este major și afectează atât sănătatea intestinului, imunitatea, cât şi procesele normale de metabolizare ale organismului. Antibioticele din carne sau alte alimente de origine animală ajung în sistemul digestiv, unde afectează flora intestinală, omorând bacteriile bune și dezvoltând un mediu propice bacteriilor nocive. Cum am specificat mai sus, un microbiom dereglat poate contribui la absorbția mult mai rapidă a grăsimilor în organism, ducând la supraponderalitate și chiar obezitate. Despre kilogramele în plus pe care le acumulăm din cauza antibioticelor poți citi mai multe aici.

Per total, numărul copiilor obezi la nivel mondial a crescut de la 11 milioane în 1975, la 124 de milioane în 2016. Acestora li se adaugă 213 milioane de copii supraponderali, dar care nu se încadrează în categoria obezității.

România, așa cum arată statisticile, ocupă locul doi în Europa la obezitate infantilă, una dintre principalele cauze fiind lipsa educaţiei nutritive. În ultimii şase ani, numărul copiilor obezi din ţară a crescut cu zece procente, ajungând la 25% – un copil din doi are probleme cu greutatea corporală.

Un alt studiu recent, efectuat pentru copii, împreună cu părinții, a scos la suprafață faptul că rezolvarea stă cel mai mult în mâinile părinților. Studiul s-a desfășurat pe o perioadă de 6 luni, iar participanții au fost 150 de copii supraponderali sau obezi, împreună cu părinții lor. Scopul principal al studiului a fost să descopere dacă există vreo diferență între capacitatea copiilor de a pierde în greutate atunci când participau la curs împreună cu părinții, față de atunci când copiii nu asistau la curs, ci doar părinții. Conținutul cursurilor a fost același, singura diferență a fost prezența copiilor. Cercetătorii au fost atenți la indici precum: pierderea în greutate în rândul copiilor, la intervale diferite de timp, după tratament; pierderea în greutate în rândul părinților; schimbări în nivelul de activitate fizică atât al copiilor, cât și al părinților; schimbări în felul părinților de a hrăni copiii.

După evaluarea familiilor pentru mai bine de doi ani, concluziile au fost clare:  copiii au reușit să slăbească chiar dacă nu au asistat la cursuri. La prima vedere, poate părea puțin ciudat. Cum poate un copil să slăbească dacă nu a învățat cum să facă asta?  Simplu! Un copil nu își gătește singur, ci este hrănit cu ceea ce îi pregătește familia. Așa că, dragă părinte, este necesar să știi tu ce trebuie să gătești și ce stil de viață să promovezi în fața copiilor. Copiii învață prin imitație. Dacă te vede pe tine că faci sport, va vrea să îți țină companie, dacă tu mănânci sănătos, te va imita. Important este să ai și răbdare și să îi explici celui mic, ba chiar să îi demonstrezi că se simte mai bine atunci când are un stil de viață sănătos.

Dragă părinte, continuarea articolului îți este dedicată în totalitate! Descoperă ce pași este necesar să faci astfel încât copilul tău să ajungă la greutatea corporală optimă sau să o mențină și cum îți ajuți întreaga familie să fie sănătoasă, de la cel mai mic la cel mai mare.

Alege un stil alimentar care funcționează!

Stil alimentar nu înseamnă o dietă drastică și e bine să le explici tuturor membrilor familiei că un anumit regim nu se ține neapărat pentru a scăpa de câteva kilograme (sigur, ne bucurăm că se întâmplă asta), ci și pentru a hrăni organismul cu nutrienții necesari. Un corp hrănit corespunzător și pe termen lung, va da un randament optim. De aceea este necesar un stil alimentar, nu o dietă de două săptămâni ce nu îți poate oferi decât rezultate pe termen scurt. De exemplu, stilul de viață mediteraneean pune accent pe fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase din pește și ulei de măsline. Sunt alimente pe care un copil de peste 2 ani sigur le-a gustat sau mâncat, așa că nu ar trebui să fie foarte greu să construiești meniuri de care să se bucure toată familia.

Renunță la alimentele procesate și la zaharurile adăugate!

Alimentele procesate înseamnă alimentele pregătite la scară industrială ce trec prin numeroase procedee termice, sunt conservate, congelate ori deshidratate și pot conține prea multă sare, prea mult zahăr, îndulcitori artificiali, coloranți artificiali, arome artificiale, conservanți, agenți de prelucrare și alti aditivi. Acest tip de alimente ne pot diminua aportul zilnic de nutrienți și, pe termen lung, ne afectează sănătatea. Zaharurile adăugate se găsesc preponderent în sucuri, atât cele acidulate, cât și în cele normale, în cerealele dulci, produsele de patiserie, ciocolată. Întreaga familie va avea de câștigat dacă renunțați la acest tip de alimente sau măcar dacă reduceți cantitățile consumate.

Gătește!

Cel mai sănătos este să prepari propria mâncare, chiar și gustările. Poate pare imposibil în zilele noastre atât de agitate, însâ gândește-te la gătit ca la un proiect pe care îl faci din dragoste pentru familie și pentru sănătate. Încearcă să gătești mai multe feluri de mâncare în weekend, pe care să le servești în timpul săptămânii împreună cu alte mâncăruri ce se pot prepara rapid.

Lasă-l pe cel mic să te ajute în bucătărie!

Că tot vorbeam de gătit, gândește-te cum ar putea cel mic să te ajute la prepararea felurilor de mâncare și lasă-l să participe. Îl poți ruga să spele el legumele sau să îți aducă diverse ustensile. E mult mai probabil să mănânce o mâncare la pregătirea căreia a participat și el. Dacă e destul de mare, îl poți chiar întreba ce ar vrea să mănânce și să ții cont de dorințele lui, în limita meniului sănătos.

Nu îl forța să mănânce tot din farfurie!

Poate că tu ai prins vremuri mai grele în care ți se spunea să nu lași nimic în farfurie, chiar dacă te simțeai sătul. Dacă atunci când era bebeluș îi dădeai voie să se oprească din băut lapte atunci când simțea, acum de ce l-ai forța să mănânce?

Fii atent la porția de mâncare!

Până ajung la adolescență, copiilor ar trebui să li se dea, în general, porții de copii. Porțiile pot fi ajustate în funcție de nivelul de efort fizic, dezvoltare etc. Oricum, e mai bine ca micuțul să îți mai ceară o porție în plus decât să îi pui în față direct o porție mare pe care să se simtă obligat să o mănânce.

Pregătește mâncăruri noi din când în când!

Este nevoie de câteva încercări pentru ca papilele noastre gustative să se adapteze la gusturi noi. Așa că nu te supăra dacă cel mic refuză să mănânce din prima spanac sau conopidă. Fii perseverent și fă tot posibilul ca alimentul nou să nu fie cel de bază. De exemplu, pune pe farfurie și conopidă atunci când îi servești legumele obișnuite la cuptor. Ușor, ușor îi va da de gust.

Nu da mâncării o conotație negativă!

Nu vei putea controla tot timpul ceea ce mănâncă cel mic. La zile de naștere, când merge în vizită la prieteni sau în cadrul activităților extrașcolare e posibil să consume și alimente mai puțin sănătoase, însă nu îl certa! Din când în când e în regulă să guste dintr-o prăjitură. Nu îl certa când face asta pentru că riști ca el să se simtă mereu vinovat atunci când mănâncă un aliment „nepermis” și va lua cu el acest obicei în viața de adult. Mai degrabă atrage-i atenția asupra felului în care se simte fizic după ce bea mult suc cu acid sau după ce mănâncă multă ciocolată ori mâncare de tipul fast food. Învață-l să facă propriile alegeri sănătoase!

Fă mișcare!

Încurajează-l pe cel mic să facă mișcare sau faceți exerciții împreună! Ieșiți la o plimbare în parc, jucați-vă cu pisica sau cățelul, mergeți la piscină, distrați-vă făcând exerciții urmărind un tutorial sau puneți muzica preferată și dansați! Orice fel de mișcare este benefică pentru sănătatea corpului și a minții.

Implică toată familia!

Nu e nimic mai umilitor pentru copil decât să îi servești la masă altceva decât ce mănâncă restul familiei sau să îl forțezi să facă exerciții în timp ce tu stai tolănit pe canapea și butonezi telefonul. Implicați-vă cu toții în proiect pentru că veți avea de câștigat sănătate. Cumpără aceleași alimente pentru toți și transformă alimentația sănătoasă într-un proiect de familie!

Foarte important este ca, înainte de a face modificări drastice în alimentația copilului, să apelezi la un medic specialist. O serie de analize și poate chiar o vizită la nutriționist nu strică nimănui! Așa afli și care ar putea fi cauzele greutății corporale prea mari, dacă sunt de natură medicală, alimentară sau ambele.

În final, recomandarea noastră este să mâncați sănătos! Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, autorul a numeroase tratate de specialitate în domeniul alimentului, alimentației, nutriției umane, biotehnologiei și care a publicat peste 300 de lucrări științifice în țară și străinătate, ne dezvăluie într-un scurt interviu cum să ne hrănim sănătos, cum să gătim sănătos și cum să asociem alimentele. Îl poți urmări aici!

Sănătate!

Surse:

draxe.com/how-to-lose-weight-for-kids/

Dr. Jason Fung, „Codul greutății corporale – Secretul unui corp sănătos“, Editura Paralela 45, 2017

www1.agerpres.ro/sanatate/2017/10/11/oms-numarul-copiilor-obezi-la-nivel-mondial-a-crescut-de-zece-ori-in-ultimii-40-de-ani-11-19-25

Protected by Copyscape

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here