Studiu: Îmbătrânirea influențată de sistemul imunitar și bacteriile intestinale?

Bacteriile intestinale dețin cheia longevității noastre? Reușesc ele să influențeze factorii ce sporesc îmbătrânirea, prelungind perioada în care ne simțim tineri și viguroși? V-ați întrebat vreodată care este rolul bacteriilor în bunăstarea organismului nostru? Un studiu recent pune în lumină un mecanism ce aduce împreună sistemul imunitar, bacteriile intestinale și îmbătrânirea, într-un mod în care întreg procesul de îmbătrânire poate fi proiectat și regândit.

Specialiştii estimează că flora intestinală cântărește aproape 2 kilograme. În intestinul nostru există cel puțin 1000 de specii de bacterii ce conțin peste 3 milioane de gene. În plus, două treimi din microbiomul intestinal sunt unice pentru fiecare individ. Dar știți cum ar putea microbiota intestinală să vă influențeze sănătatea? Ori mai ales, cum poate să vă prelungească viața?

Îmbătrânirea populației tot mai rapidă

Creșterea duratei de viață este un obiectiv care merită urmărit, iar pentru cercetători a ajuns o adevărată piatră de încercare. Însă, la ce bun o viață lungă, dacă este plină de boli și de suferință? Nu întâmplător, studiile au înaintat din ce în ce mai mult în direcția unui trai sănătos, a unui trup fără boli, care să ne aducă în plus ani buni și spornici. Pe măsură ce speranța de viață a omului crește, populația lumii îmbătrânește într-un ritm mult mai alert. Bolile apar și atacă parcă cu și mai multă forță. De fapt, Organizația Națiunilor Unite estimează că populația în vârstă crește cu o rată de aproximativ 3% pe an. În prezent, există 962 de milioane de persoane în vârstă de peste 60 de ani în întreaga lume, potrivit celor mai recente estimări. Până în anul 2050, previziunile arată că acest număr va depăși dublul, iar cel al persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani este de așteptat să se tripleze.

Dezechilibrele sistemului imunitar creează disbioză ce duce la îmbătrânire rapidă

Tocmai de aceea, mințile oamenilor de știință s-au concentrat asupra interacțiunii dintre imunitate și bacteriile intestinale și asupra modului în care aceasta influențează îmbătrânirea. Astfel, s-a ajuns la concluzia că disfuncțiile sistemului imunitar pot distruge bacteriile intestinale în moduri ce provoacă schimbări semnificative în procesul de îmbătrânire.

Cercetătorii de la École Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL) din Elveția, cei care au inițiat studiul, au ajuns la aceste concluzii, folosind musculițe de oțet modificate genetic. Cercetarea, publicată în revista ”Immunity”, explică cum a fost introdusă o disfuncție în sistemul imunitar al muștei prin inhibarea unei gene. A apărut astfel un dezechilibru în flora intestinală, care a produs un exces de acid lactic. Excesul de acidul lactic a generat radicali liberi, care pot deteriora celulele, având legături puternice cu îmbătrânirea, prin modificările provocate la nivelul organelor și al țesuturilor.

Bruno Lemaitre, profesor la Global Health Institute-EPFL și autorul principal al studiului, împreună cu echipa sa, au sugerat că mamiferele au un mecanism similar. ”Studiul nostru”, spune Igor Iatsenko, un om de știință din grupul de cercetare al profesorului Lemaitre, ”a identificat un anumit membru din microbiom și modul în care metabolitul său poate influența îmbătrânirea în organismul gazdă”.

Disbioza comensală a scurtat durata de viață

Intestinele la aproape toate mamiferele reprezintă casa a numeroase colonii de bacterii, care sunt cunoscute ca bacterii comensale. Există dovezi din ce în ce mai multe, care arată, fără dubiu, cum bacteriile comensale influențează sistemul imunitar, dar și alte funcții ale organismului, trăind în perfect echilibru cu acestea. Distrugerea acestui sistem bine echilibrat duce la așa-numita disbioză comensală, care se produce din numeroase motive, îmbolnăvirea sau folosirea medicamentelor fiind două dintre cele mai răspândite.

Studiile au pus în legătură, de asemenea, disbioza comensală cu apariția diferitelor boli, precum și cu o durată de viață mult mai scurtă. Echipa de cercetători a hotărât să studieze acest lucru pătrunzând și mai adânc în problemă, prin folosirea musculiței de oțet (Drosophila melanogaster).

Funcția imună modificată a dus la grăbirea morții musculițelor

În studiile precedente, Iatsenko a identificat o genă la musculițele de oțet, care permite sistemului imunitar să detecteze bacteriile străine potențial dăunătoare și să le atace. Gena se numește proteină de recunoaștere a peptidoglicanului SD (PGRP SD).

Pentru noua analiză, echipa a dezvoltat o specie mutantă de musculițe cu funcția imună afectată prin inhibarea genelor PGRP SD. Rezultatul a scos la iveală neputința musculițelor de a trăi atâta timp precum au făcut-o suratele lor nemodificate. S-a evidențiat, de asemenea, și un număr mult mai mare de Lactobacillus plantarum, o bacterie intestinală care produce acid lactic. Oamenii de știință au descoperit un exces de acid lactic la musculițe cu funcția imună afectată, precum și o creștere radicalilor liberi.

Activarea PGRP-SD, pe de altă parte, a împiedicat instalarea disbiozei comensale și a făcut ca musculițele să poată trăi mult mai mult. ”Acidul lactic, un metabolit produs de bacteria Lactobacillus plantarum, este încorporat și prelucrat în intestinele musculițelor, având ca efect secundar producerea de specii reactive de oxigen, care duc la apariția leziunilor epiteliale”.

Pentru a urmări și mai amănunțit interacțiunile metabolice dintre bacteriile comensale și corp, în timpul îmbătrânirii, este nevoie de multe studii. Rezultatele lor pot să ne ofere, în timp, poate, secretul unei tinereți îndelungate!

Sursa: www.medicalnewstoday.com/articles/323705.php

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here