Antibioticele, înger sau demon? Depinde doar de modul în care le folosim!

Se întâmplă adesea să le înghițim atât de repede, fără să stăm pe gânduri, ca pe bomboane. Ca și cum ar fi salvarea supremă. Fie le luăm fară să avem recomandarea medicului. Fie din dorința de a scăpa mai repede de răceală ori pentru a nu apărea vreo complicație, apelăm la ele fără să ne gândim prea mult la consecințe. Antibioticele. Cât de periculoase pot deveni ele pentru organism, atunci când sunt luate de capul nostru? Când ar trebui să le folosim și care ar trebui să fie conduita corectă, atunci când rețeta medicului ne indică antibioticele, aflăm de la invitatul Simonei Dragomir în studioul Ziarului de Sănătate, Prof. Dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, membru în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății.

Antibioticele. Un cuvânt aflat pe buzele tuturor. La cel mai mic semn de răceală, în mintea unora dintre noi, răsar ele. Și totuși? Știm noi ce sunt cu adevărat? Și cum funcționează, în așa fel încât să vindece corpul, nu să distrugă tot ceea ce are mai bun? Că acționează exclusiv asupra bacteriilor știm. Dar câți dintre noi ținem cont de acest lucru atât de important? Câți dintre noi așteaptă rezultatul unei antibiograme, pentru a ne arăta clar la ce substanțe este sensibilă bacteria ce ne-a îmbolnăvit organismul? ”Trebuie să înțelegem că infecțiile sunt produse nu numai de bacterii, ci și de virusuri. Pentru acestea, există medicamente speciale, le și numim ca atare, antivirale. Antibioticele acționează selectiv, exclusiv asupra bacteriilor. Acțiunea lor se poate manifesta atât asupra bacteriilor patogene, cât și asupra celor saprofite, care formează flora normală a organismului. Trebuie să folosim antibioticele limitat, care să acționeze, dacă se poate, pe un număr cât mai mic de bacterii”, explică profesorul Rafila. Nu întâmplător, antibiograma este imperios necesară. Ea identifică cu exactitate asupra cui și mai ales prin ce mijloace trebuie să intervenim. Simplele răceli sau gripa se datorează unor virusuri. Antibioticul nu trebuie să facă parte din lista noastră de remedii. Cu o singură excepție, ne spune profesorul: ”Dacă în urma infecției virale apare una bacteriană. De asemenea, dacă apare tusea productivă, ea poate fi uneori asociată cu infecțiile bacteriene și atunci e nevoie de antibiotice. Însă doar specialistul poate spune cu exactitate!”.

Ce se întâmplă dacă luăm antibiotice fără să fie nevoie?

Neștiința, graba cu care facem unele lucruri, chiar și atunci cand este vorba de sănătatea noastră, ne îndeamnă câteodată să nu dăm atenție restricțiilor folosirii anumitor categorii de medicamente, cum sunt și antibioticele. Ele acționează pe unele structuri ale bacteriei, pe care le găsește la nivelul peretelui bacterian ori al metabolismului celular. Fiind celule diferite față de cele ale organismului uman, pot provoca două situații: pot produce dezechilibre grave la nivelul florei normale a organismului, iar pe de altă parte, dacă o bacterie intră în contact cu alt antibiotic, unul dintre indivizii unei populații poate să prezinte o mutație genetică, care-l face rezistent la acel antibiotic. ”Rezistența la acțiunea antibioticelor este un fenomen natural, care apare după contactul bacteriei cu antibioticul. Ea poate surveni și la o bacterie saprofită, care este inofensivă în organism, care transmite acest factor de rezistență unei bacterii patogene, implicată în producerea unor îmbolnăviri”. Rezultatul este unul singur: apar infecții cu bacterii multirezistente. Nu atât la persoana care ia antibiotic, cât mai cu seamă la ceilalți. ”Bacteriile circulă în mediul în care ne găsim sau se pot transmite prin intermediul obiectelor. S-a observat că există persoane colonizate cu bacterii multirezistente. Nu sunt bolnave, dar flora lor conține bacterii multirezistente, care, odată ajunse la o persoană imunodeprimată ori la cineva care urmează să facă o intervenție chirurgicală extinsă, de exemplu, pot să ducă la infecții extrem de grave, ce le pot fi fatale. De asemenea, trebuie să dăm mare atenție cărnii pe care o consumăm. Poate conține antibiotice, folosite încă de când animalul s-a născut pentru a-i accelera creșterea. Iar acest lucru poate genera bacterii rezistente la antibiotice, ce se transferă în corpul nostru”, explică prof. dr. Rafila. Și nu uită să precizeze de hotărârea Uniunii Europene de a interzice antibioticele în a fi folosite ca factor de creștere în marile exploatații zootehnice, aplicată și de țara noastră.

Cum trebuie să utilizăm antibioticele?

Modul de administrare a antibioticelor contribuie și el la sporirea eficienței lor. Fie că am uitat să luăm unele doze ori că renunțăm la antibiotic înainte de terminarea perioadei prescrise de medic, doar pentru simplul motiv că ne simțim mai bine, nu face decât să tulbure organismul și să creeze rezistență bacteriilor la tratament. Antibioticul nu mai distruge bacteriile, doar le informează de existența lui și le transmite că este un potențial pericol pentru bacterie. Drept răspuns, inteligentă și profitoare, bacteria nu face altceva decât să își creeze mecanisme de rezistență, devenind din ce în ce mai puternică în fața inamicului. „Acest exemplu a fost dat de către Fleming, în 1945, când a câștigat Premiul Nobel pentru descoperirea penicilinei. El a spus: Dacă te hotărăști să dai antibiotic, dă destul, suficient”, povestește doctorul Rafila. Nu întâmplător, grija trebuie să fie sporită atunci când urmăm un astfel de tratament. Nu ne abatem de la doză, nici de la perioadă și nici de la intervalele de timp recomandate de către medic. Altfel, el devine ineficient în fața bacteriilor, iar corpul nostru cu siguranță, în timp, are de suferit.

Cum procedăm dacă apar reacții alergice odată cu administrarea antibioticelor?

Alergie, vomă diaree, stări de rău. Reacții adverse ce pot fi date de antibiotice. Important este ca de fiecare dată când medicul administrează un antibiotic să întrebe pacientul dacă l-a mai folosit. Mai ales în cazul persoanelor, a copiilor cu predispoziție atopică. Pot apărea alergii, iar tratamentul trebuie suspendat imediat și înlocuit cu altul dintr-o altă gamă. „Și medicii de familie trebuie să aibă grijă atunci când recomandă antibioticele. Să nu se grăbească când pun diagnosticul și mai ales când prescriu un medicament. Să cântărească bine decizia. Consumul de medicamente a devenit atât de mare, încât ar trebui să fim mai precauți. Se întâmplă adesea ca atunci când pacientul este refuzat de către medic în a-i da antibiotic, el să dorească să se mute la un altul. Ori să ia antibiotic fără recomandarea medicului. Uniunea Europeană monitorizează consumul de antibiotice. Astfel, România ocupă locul 1 la consumul de antibiotice fără prescripție medicală, pe locul 2, fiind Grecia. De la 20%, cât era procentul celor care consumau antibiotice în acest fel, s-a ajuns la 15%, semn că prin educație, prin popularizarea informațiilor corecte, începe să scadă procentul”, spune profesorul.

Cum păstrăm antibioticul?

Rezultatele administrării antibioticului depind și de modul în care îl păstrăm. Ținut la frigider, într-un mediu uscat reprezintă modul corect. „Dulăpiorul de medicamente din baie nu este deloc cea mai bună soluție. Umezeala, căldura, aburul împiedică antibioticul să acționeze așa cum trebuie. Și nici folia de medicamente, rămasă de la ultima administrare, nu trebuie folosită după capul nostru, fără să avem indicația medicului. Chiar dacă sunt în termenul de garanție, medicamentele nu mai au aceeași eficiență”.

De asemenea, antibioticul nu trebuie să fie administrat, sub nici o formă, dacă suntem purtători ai stafilococului auriu. Nu ar face decât să genereze rezistență la antibiotice. ”Exudatul nazo-faringian nu trebuie făcut în lipsa simptomatologiei. Este o greșeală ca unitățile de învățământ să ceară acest exudat la intrarea în colectivitate a copiilor, dacă nu există motive. El nu se tratează și, prin urmare, nu își are rostul”, spune profesorul.

Antibioticele și-au câștigat, în timp, renumele pe care îl merită cu adevărat. Abuzul însă de antibiotice creează probleme atât de mari, încât poate duce la moarte. Medicul trebuie să fie cel care ne spune când este cazul să luăm aceste medicamente și nu propria voință. Țineți minte! Sănătatea noastră nu-i un teren de joacă în care putem să facem experiențe cu substanțe ce pot deveni extrem de dăunătoare, dacă nu sunt folosite așa cum se cuvine. Iar grija pentru noi înșine poate însemna, în feluri nebănuite, grija și pentru cei din jurul nostru!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here