Atenție la căpușe!

În ultimii ani, căpușele s-au înmulțit, au devenit mai rezistente și s-au adaptat la modificările climatice, astfel încât pot fi întâlnite la tot pasul atunci când ieșim la iarbă verde. Cât de periculoase sunt mușcăturile de căpușă? Ce trebuie să facem imediat după ce am descoperit o căpușă pe piele? Ce tratament este indicat? Cum se diagnostichează boala Lyme? Conf. dr. Carmen Crețu, medic primar parazitologie medicală, discută împreună cu Simona Dragomir despre ce avem de făcut pentru a ne proteja de căpușe, dar și de consecințele unei eventuale mușcături.

Simona Dragomir: Bun găsit, dragii mei! Suntem live pe Ziarul de Sănătate. Așa cum am promis, azi discutăm despre căpușe. Atenție la înțepătura de căpușe, a început sezonul lor! Odată cu primăvara, cu zilele călduroase, poate apărea acest pericol. Ce avem de făcut o să ne învețe invitata noastră de astăzi, doamna conferențiar doctor Carmen Crețu, medic primar boli parazitare și tropicale. Mă bucur să te revăd, Carmen, și să fim astăzi împreună la Ziarul de Sănătate.

Conf. dr. Carmen Crețu: Și eu la fel! Avem multe de povestit astăzi despre un subiect așa de… dezbătut.

Simona Dragomir: Un subiect fierbinte de sezon.

Conf. dr. Carmen Crețu: Exact.

Simona Dragomir: Îmi povesteai înainte de emisiune, Carmen, că dacă citești manualul, căpușa nu e chiar atât de rezistentă sau n-ar trebui să fie atât de rezistentă, așa cum e în toate parcurile acum. Căuta locuri mai umede, mai umbroase…

Conf. dr. Carmen Crețu: Da, cu temperaturi nu foarte ridicate, dar se pare că așa cum ne-am adaptat noi la schimbările climatice, s-a adaptat și ea. A devenit mai rezistentă și invadează teritorii care înainte nu erau cunoscute. De exemplu, cu ani în urmă știam noi de căpușă în parcurile din București? Nici vorbă!

Simona Dragomir: Nu prea, nici vorbă, așa este. Trebuie să recunoaștem, acum vremea frumoasă de afară ne îmbie să ieșim în aer liber cu cei mici pentru a ne relaxa, pentru a profita de vremea frumoasă.

Conf. dr. Carmen Crețu: Și trebuie să ieșim, nu putem să-i ținem în casă.

Simona Dragomir: O să te rog să ne dai câteva sfaturi în încercarea de a ne proteja de căpușe și apoi o să discutăm ce se întâmplă dacă am fost mușcați de căpușă. Dar hai să vedem câteva sfaturi. Atunci când ne hotărâm să ieșim în aer liber, în familie, cu mic, cu mare, ce e de făcut?

Conf. dr. Carmen Crețu: În primul rând, dacă suntem la iarbă verde și punem un pled pe iarbă, este bine ca acesta să aibă o culoare deschisă, ca pur și simplu să se vadă gângăniile care ajung pe el. La fel, în special copiii să poarte niște haine deschise la culoare, niște ciorăpei, șosetuțe albe, pentru că dacă cumva o căpușă se urcă pe noi, o putem vedea mai ușor. Aceasta e singura explicație. Dacă lucrul ăsta nu se întâmplă, și e foarte cald, și copiii nu mai suportă șosetuțe, își dau jos maiouțul și așa mai departe, atunci există spray-urile de căpușe care au acțiune, unele sunt mixte și pentru țânțari, altele sunt numai pentru căpușe, dar care funcționează

Simona Dragomir: Deci spui că ar fi bine să le folosim, sunt eficiente și ne protejează într-adevăr?

Conf. dr. Carmen Crețu: Sigur că da. Și totuși, dacă nici prima barieră, nici a doua barieră nu și-au făcut treaba cum trebuie și căpușa ne-a mușcat, atunci trebuie să știm foarte bine ce avem de făcut.

Simona Dragomir: Stai un pic, nu te grăbi. Până să ajungem la ce avem de făcut, în momentul în care am ieșit în aer liber, ne-ai spus cum să ne protejăm. Când am ajuns acasă, știu eu din alte discuții, că nu este pentru prima dată când noi discutăm despre căpușe, despre acest subiect am mai realizat emisiuni împreună, dar mă bucur că astăzi vorbim și aici la Ziarul de Sănătate. Îți mulțumesc, de la tine am aflat foarte multe lucruri pe care le știu în domeniu. Știu că atunci când revii acasă, când intrăm la duș, la fel, cu mic, cu mare, este foarte important ce?

Conf. dr. Carmen Crețu: Controlul. Copilul trebuie dezbrăcat, și noi de altfel, dacă considerăm că am fost expuși, și făcut un examen general în special în părțile ascunse, deoarece căpușa se așază în păr, după ureche, la nivelul ombilicului, la plici, axilar, inghinal, la centură sunt foarte multe mușcături.

Simona Dragomir: Deci, iată, în locuri ascunse, unde nu te gândești.

Conf. dr. Carmen Crețu: Unde nu vezi așa cu ușurință și cu precădere acolo trebuie căutat. De ce? Pentru că ea mai întâi se așază și stă niște ore. După aceea, după ce a stat fixată pe tegument niște ore, înțeapă și își ia prânzul hematofag. Dacă o identificăm imediat, ea n-apucă să mănânce, deci riscul de a ne infecta este mai mic. Atunci când căpușa este nehrănită, partea dorsală, cocoașa ei, să spun așa, e mai zbârcită. În momentul în care ea s-a hrănit și e plină de sânge, începe să se umfle, se mărește și devine convexă partea posterioară.

Simona Dragomir: Se bombează cumva… Dar cât de mică e atunci când nu are sânge, o observi cu ușurință sau nu?

Conf. dr. Carmen Crețu: Nu le recunoști. Am avut o pacientă care descria: „Nici nu am dat importanță, am crezut că este o aluniță”. Și după trei zile a văzut că nu mai e alunița, că a plecat alunița și abia atunci s-a gândit că ar fi putut să fie altceva. Deci este mică și mai ales dacă vorbim de nimfe, acelea sunt și mai mici decât adulții. Căpușa poate să fie infectată și să transmită boala în ambele stadii: și de nimfă, și de adult. Dar ea se infectează anul ăsta, să spunem, și transmite abia anul viitor. Deci, nu toate căpușele sunt infectate – informația nr. 1, dintre căpușele infectate, numai unele transmit boala în anul respectiv, pentru că cele care au fost infectate în acest an nu o transmit, chiar dacă noi le identificăm și sunt infectate. De aceea, nu este o șansă de 100% ca orice mușcătură de căpușă să fie urmată de o infecție.

Simona Dragomir: Nici nu ne dorim asta, Carmen, și o să discutăm imediat ce este de făcut. Vreau să-i salut pe cei care sunt alături de noi și ne privesc în aceste momente. Vreau s-o salut pe doamna doctor Gabi Man, prietenă a emisiunii noastre, pe Petronela Avădanei, Sorin Poiană, mulțumim că ne urmăriți și că sunteți alături de noi. Ca la fiecare direct al nostru aici pe Ziarul de Sănătate, știți că avem și premii să vă oferim, asta ca să vă răsplătim cumva fidelitatea și să vă stimulăm să ne trimiteți cele mai interesante întrebări. Astăzi avem să vă oferim Vitamina C produsă de Zenyth, un supliment foarte bun, avem în variantă cu citrice și bioflavonoide sau varianta cu rodie, bioflavonoide și resveratrol, pentru creșterea imunității, iar varianta cu rodie și resveratrol este antiaging, să rămânem sănătoși, frumoși. Deci, avem două premii să vă oferim. Cele mai interesante întrebări vor fi premiate de colegii mei după emisiune, așa cum știți. Vă așteptăm aici alături de noi și așteptăm întrebările voastre. Spuneai, Carmen, că este foarte important ca, dacă s-a întâmplat să se prindă de pielea noastră căpușa, să o vedem cumva.

Conf. dr. Carmen Crețu: Mai întâi să o identificăm și după aceea să o îndepărtăm.

Simona Dragomir: Dacă ar fi să o descriem puțin, Carmen, are niște piciorușe și două chestii cu care se înfinge.

Conf. dr. Carmen Crețu: Da, are un fel de piciorușe și anterior are un hipostom cu doi palpi, pe acolo își ia prânzul hematofag și transmite Borrelia, Babesia și altele.

Simona Dragomir: Spuneai că este important să o depistăm și să știm să o desprindem ca să o putem duce la laborator să vedem dacă transmite sau nu boala. Spuneai că nu toate căpușele sunt infectate.

Conf. dr. Carmen Crețu: E cel mai simplu: în primul rând o identificăm ca specie și vedem dacă este o specie care prezintă pericol pentru a transmite boala Lyme sau coinfecțiile, și după aceea o analizăm să știm dacă este infectată cu Anaplasma, Borrelia, Babesia. Sigur că în secunda 2 după ce ai fost înțepat este bine să iei o profilaxie cu antibiotic câteva zile și dacă rezultatul vine pozitiv, atunci mai prelungești puțin aceste tratament.

Simona Dragomir: Ca să putem duce la laborator, așa cum spui, asta în cazul ideal, „fericit”, dar bine ar fi să nu ne înțepe nicio căpușă, dacă s-a întâmplat din nefericire, bine ar fi să vedem și să o și desprindem. Știu că iarăși e important, ca să o duci la laborator să fie analizată, contează cum o desprinzi.

Conf. dr. Carmen Crețu: Ea trebuie extrasă întreagă.

Simona Dragomir: Adică să nu-i rămână din piciorușe, să nu regurgiteze, că atunci există riscul…

Conf. dr. Carmen Crețu: Atunci când se rupe există riscuri.

Simona Dragomir: Și atunci cum o desprindem? Sunt tot felul de sfaturi…

Conf. dr. Carmen Crețu: Dacă aplicăm pe ea alcool, uleiuri, nu sunt cele mai fericite modalități pentru că sufocând-o, în lipsă de oxigen, atunci regurgitează și poate să transmită ceva. Ideal este să o extragem mecanic.

Simona Dragomir: Cum?

Conf. dr. Carmen Crețu: Ea stă înfiptă cu gheruțele și cu palpii fixată pe tegument câteva zile și în momentul în care se hrănește, ea devine mare, se umflă, și atunci dacă băgăm un ac, o scobitoare, vârful unei forfecuțe sub ea și o întoarcem cu burta în sus, gheruțele se îndreaptă și după aceea o extragem pur și simplu. Nu mai rămâne nimic și nu apar nici infecții locale și nici nu reușește să transmită ceva. Dacă ea nu a supt și o scoatem imediat… De aceea dacă te controlezi seara, ea n-apucă să se hrănească, sunt 2-3 ore cât a stat pe tine și e foarte important seara la duș controlul amănunțit.

Simona Dragomir: Spuneai inclusiv în zona capului, pe scalp se poate așeza.

Conf. dr. Carmen Crețu: Între firele de păr, după ureche, în zonele cele mai…

Simona Dragomir: În ombilic spuneai…

Conf. dr. Carmen Crețu: Și de acolo am extras.

Simona Dragomir: Te întrebi cum ajunge, pe sub haine?

Conf. dr. Carmen Crețu: Ea se deplasează, n-o simțim când se deplasează și din păcate n-o simți nici când înțeapă. Atunci când stă pe tegument, înaintea înțepăturii, lasă pe piele o substanță care acționează ca un anestezic și practic nu simți când te înțeapă. Un țânțar îl simți, un păianjen îl simți, căpușa nu o simți. Își ia prânzul o dată, de două ori, după care pleacă. Dacă este undeva în pliul fesier sau după ureche și n-ai văzut-o, a plecat.

Simona Dragomir: E incredibilă căpușa asta cât de adaptată e și cu ce arsenal vine.

Conf. dr. Carmen Crețu: Parșivă este.

Simona Dragomir: O salutăm pe Petronela, care spune că urmărește cu mare drag și interes pentru că are un copil de 4 ani. Mulțumim, Petronela, să sperăm că nu vă întâlniți cu căpușele, dar bine este să știi cum să te protejezi, ce ai de făcut în eventualitatea în care se întâmplă să te înțepe căpușa. Florina ne salută și ea, ne spune că nu a apucat emisiunea de la început, ne întreabă dacă există riscul sau nu să se prindă de piele și prin șosetă sau țesătură.

Conf. dr. Carmen Crețu: Nu reușește.

Simona Dragomir: Nu reușește, deci doar dacă vine în contact cu pielea direct.

Conf. dr. Carmen Crețu: În momentul în care ai dat șoseta jos, o smulgi chiar dacă își introduce gheruțele, chelicerele acelea.

Simona Dragomir: O salutăm și pe Doina, și ea se uită acum, pe Bogdan, pe Ionela, vă salut dragii mei, dragile mele. Așteptăm întrebări din partea voastră, spuneam că cele mai interesante, cele mai bune întrebări vor fi premiate. Astăzi avem să vă oferim Vitamina C de la Zenyth, premiile sunt aici pe masă, sunt ale dumneavoastră. Vitamina C cu rodie, bioflavonoide și resveratrol, 1.000 de miligrame conține o capsulă, doza ideală, sau Vitamina C cu citrice și bioflavonoide, în funcție de ce preferați. Amândouă sunt senzaționale și foarte utile. Hai să vedem, Carmen, dacă nu am văzut că am fost înțepați de căpușă… Sau există și varianta în care căpușa vine, stă pe piele cât vrea ea, te înțeapă, se umflă, își ia cantitatea de sânge și pleacă. Există riscul să nu o vezi? Se poate întâmpla și așa?

Conf. dr. Carmen Crețu: Da, se poate. De cele mai multe ori o identificăm, dar nu înseamnă că dacă n-am văzut căpușa nu există înțepătura și automat riscul de îmbolnăvire.

Simona Dragomir: Să vedem atunci dacă sunt anumite semne. Unde te-a înțepat o căpușă cum se face pielea? Știu că se fac niște cerculețe concentrice, dar nu întotdeauna.

Conf. dr. Carmen Crețu: Așa-numitul eritem migrator apare puțin mai târziu, într-o perioadă de la câteva zile până la 3 săptămâni. Atunci când apare acest semn este deosebit de important. Din păcate însă pe teritoriul Europei sunt mai multe specii de Borrelia patogene și numai Borrelia afzelii este asociată cu acest eritem migrator. E foarte bine când îl identificăm, este o informație, un semn prețios. Trebuie să recomandăm tratamentul antibiotic și dacă înainte de antibiotic prelevăm de la locul leziunii, din periferie facem o mică biopsie cutanată, atunci putem să identificăm chiar spirochetele la locul respectiv și să identificăm ADN-ul bacterian.

Simona Dragomir: Iată curg mesajele și mă bucur, dragile mele, dragii mei, că ne sunteți alături. Ionela ne scrie: „Recomandați tratament profilactic dacă am fost înțepați de căpușă, mai ales la copii?”.

Conf. dr. Carmen Crețu: Da, în general, se recomandă. La copilul peste 8 ani și la adult merge foarte bine doxiciclina sau amoxicilina, la copilul mai mic merge amoxiciclina sau Klacid. Câteva zile de antibiotic, 3-4-5 zile de antibiotic sunt indicate, după care trebuie urmărit pacientul. Dacă nu intervine nimic, este foarte bine. Dacă din punct de vedere clinic apar unele modificări, atunci se suplimentează antibioticul, sigur, după ce confirmăm diagnosticul. Dacă identificăm căpușa și vedem că a fost infectată sau nu, sau dacă îmi apare eritemul migrator și prelevez de la locul leziunii respective, am diagnostic mai rapid. Dacă am pierdut acest moment, nu am realizat că a fost eritem migrator și care e ușor de recunoscut, pentru că diametrul leziunii se tot modifică și tot crește, uneori sunt cercuri concentrice și în mijloc este locul înțepăturii, ca un arc unde se trage la țintă. Înțepătura este în mijloc și eritemul acela care se modifică, de aceea îi și spune migrator prin faptul că se mărește diametrul. E o informație și un semn clinic deosebit de prețios. Din păcate, nu înseamnă că dacă acesta nu există, nu există riscul de infecție. Chiar sunt mai complicate lucrurile și uneori o depistăm mai târziu.

Simona Dragomir: Mulțumim, Doina, pentru mesaj. Doina ne scrie: „Vă felicit pentru emisiune, este un subiect de mare interes. Te salut, Simona, și pe tine și mai ales pe distinsa noastră invitată”. Te salutăm și noi, Doina.

Conf. dr. Carmen Crețu: Și noi la fel.

Simona Dragomir: Iată, Ana Maria ne scrie că avem emisiuni foarte bune și ne mulțumește. Și noi îți mulțumim, Ana Maria, că ne ești fidelă. Ne scrie și Fulop Istvan: „Fiecare doctor are propria versiune pentru ce trebuie făcut dacă ești mușcat de o căpușă. Unii zic să mergem la doctor, alții zic să o scoatem”. Deci ce este de făcut?

Conf. dr. Carmen Crețu: Ideal ar fi să o scoatem undeva într-un serviciu specializat, unde extrasul căpușei nu este urmat de anumite riscuri. Dar dacă suntem singuri, eu am spus…

Simona Dragomir: Eu am întrebat-o pe doamna conferențiar ce e de făcut dacă nu ești în apropierea unei unități medicale sau nu ai pe cineva competent să te ajute.

Conf. dr. Carmen Crețu: Sau dacă o extrage și o aruncă la coșul de gunoi spunând că nu facem insectar, că nu ne trebuie căpușa, iarăși am pierdut momentul în care puteam vedea dacă această căpușă este infectată sau nu.

Simona Dragomir: Iată că îi răspundem și Doinei care a revenit și ne întreabă: „Ce se poate face în cazul înțepăturii până ajungem la spital, dacă am observat-o?”. Dacă am observat căpușa, mergem la spital fie să ne ajute un cadru medical…

Conf. dr. Carmen Crețu: Fie încercăm să o scoatem așa cum am spus: băgând ceva sub abdomenul ei, un ac, o scobitoare sau un vârf de forfecuță, o întoarcem cu burta în sus și atunci chelicerele nu mai sunt îndoite, ele se îndreaptă și în acel moment o scoatem cu ușurință și ea va fi întreagă.

Simona Dragomir: Și nu o aruncăm la coș, ci o ducem să fie examinată la un laborator astfel încât să vedem dacă prezenta sau nu riscuri. Vreau să o salut și pe doamna doctor Delia Jitea. Mulțumesc, doamna doctor! Mărturisesc că este medicul meu de familie și vă mulțumesc că ne urmăriți. Zi minunată să aveți!

Conf. dr. Carmen Crețu: Și prietena mea din facultate.

Simona Dragomir: N-am știut. Ce mică este lumea! Vă salutăm cu mult drag. Hai să vedem în continuare, dacă am recunoscut înțepătura, fie că am văzut căpușa, am adus-o sau nu spre a fi verificată și investigată la un laborator. Cred că de cele mai multe ori se întâmplă să te muște căpușa și tu să nu știi că ai fost mușcat de căpușă. În timp ce semne, ce manifestări pot apărea? Sunt anumite manifestări specifice, ceva care să te ducă cu gândul la o înțepătură de căpușă?

Conf. dr. Carmen Crețu: Exceptând eritemul migrator care este sugestiv, multe semne sunt mai puțin relevante. Uneori se dezvoltă un sindrom pseudogripal, astenie, dureri de mușchi, puțină febră, se consideră ca o viroză, ca o gripă, îi dai câteva zile un antiinflamator, un antipiretic și lucrurile regresează, după care uiți de aceste simptome, dar boala continuă și mai târziu, în luni de zile, poate să se complice și semnele clinice să se multiplice. În stadiile avansate ale bolii vorbim de tulburări neurologice, de parestezii, de tulburări de memorie, uneori chiar și cognitive, modificări la nivelul creierului identificate prin RMN. Diagnosticul diferențial, în general, este foarte dificil. O borelioză tardivă, depistată tardiv poate fi confundată cu multe alte boli. Nu trebui să cădem nici în extrema cealaltă, în care să considerăm că totul este numai boala Lyme. Sunt o mulțime de boli care pot să meargă cu tulburări de memorie, cu parestezii, cu sindrom de anxietate și de oboseală cronică. De aceea, sfatul medicului, competența medicului poate să ne ajute. Am văzut cazuri de pacienți, care îndârjiți că au boala Lyme și probabil și susținuți de anturaj, au luat antibiotice luni și poate chiar ani fără ca boala Lyme să fie de vină pentru tot ceea ce li se întâmpla lor. Să nu uităm că un om poate să aibă și două boli și atunci lucrurile se complică. Un medic ne poate ajuta să facă diferența.

Simona Dragomir: Dacă ar fi să recapitulăm, Carmen, ce analize, ce investigații ar trebui făcute astfel încât să stabilești un diagnostic corect, să știi dacă ai sau nu boala Lyme?

Conf. dr. Carmen Crețu: Nu este simplu diagnosticul, de aceea am spus eu că dacă putem identifica acea căpușă și să o analizăm, e foarte bine. Dacă avem eritemul migrator și prelevăm de acolo, putem să identificăm ADN-ul bacterian. Dacă nu, la 3-4 săptămâni după înțepătură sau presupusa înțepătură, putem începe cu testele imunologice. Aici sunt însă niște limite. De exemplu, teste de screening, Elisa sau chemiluminescență, au un risc de eroare de până la 30-40% fals-pozitiv, fals-negativ. Deci, acestea rămân ca teste informative și de screening. Sunt pozitive, mergi mai departe și le confirmi cu testele de confirmare, Western blot. Dacă înțepătura este recentă, la fel poți să identifici ADN-ul în sânge, dar numai atâta vreme cât ai spirochetele circulante. Dacă a trecut prea mult timp de la înțepătură, nici testul ăsta nu te mai poate ajuta.

Simona Dragomir: O salutăm și pe Steluța și care ne întreabă dacă sunt disponibile în țara noastră metode eficiente de diagnostic pentru boala Lyme.

Conf. dr. Carmen Crețu: Sigur că da.

Simona Dragomir: Și unde te duci? Putem spune că tu ești un specialist care tratează așa ceva și ești de găsit la cabinetul tău, Eco-Para-Diagnostic, că sunt și alte laboratoare.

Conf. dr. Carmen Crețu: Sunt și alte laboratoare, sunt și spitalele de boli infecțioase. Boala aceasta trebuie văzută ca un tot, cauți Borrelia sau anticorpii pentru Borrelia, dar există și o serie de coinfecții. Nu trebuie făcut nici abuz. Am văzut și multe buletine de analiză care nu și-ar fi avut rostul în contextul respectiv, dar sunt și niște coinfecții de căutat, cum ar fi Chlamydia, Anaplasma, Babesia. Uneori căpușa poate să fie infectată și să transmită două boli.

Simona Dragomir: Din ce îmi povestești înțeleg că nu se stabilește diagnosticul atât de simplu.

Conf. dr. Carmen Crețu: Nu este simplu, de aceea e important să repeți analizele în dinamică și dacă simptomatologia pacientului persistă sau chiar se agravează și primul rând de teste ți-a ieșit negativ sau dubios, ele trebuie repetate în dinamică. La fel și cu tratamentul, l-am tratat și zic că este ok și nu mai necesită tratament, trebuie să am două-trei rânduri de analize negative recoltate la interval de câteva luni ca să știu că situația e sub control.

Simona Dragomir: Iată ce ne întreabă Roxana Mihăilescu și te salutăm Roxana că ești alături de noi. Roxana ne scrie: „Am văzut că pe piață există dispozitive cu ultrasunete pentru îndepărtarea căpușelor, chiar și dispozitive portabile cu o rază de acțiune de 5-6 metri. Ce părere aveți despre aceste metode profilactice?”. Spunea doamna conferențiar la începutul emisiunii că spray-urile sunt utile.

Conf. dr. Carmen Crețu: Aceste dispozitive mi-e greu să spun că sunt atât de utile sau nu. Eu din ce le-am folosit, că le-am cumpărat și eu pe acasă, diverse molii sau fluturi au scăpat neafectate și nu știu exact cum e cu căpușa, că n-am avut încă o căpușă să pot să le testez. Deci mi-e greu să dau un răspuns foarte precis.

Simona Dragomir: Dar spuneai că diagnosticul se stabilește destul de greu sau sunt mai multe testări…

Conf. dr. Carmen Crețu: Sunt mai multe etape și în funcție de vechimea infecției sunt analize care se pot face imediat, sunt analize care se pot face tardiv.

Simona Dragomir: La un anumit interval de timp astfel încât corpul să producă anticorpi?

Conf. dr. Carmen Crețu: Să aibă timp să producă anticorpii pe care noi îi identificăm și să aibă timp după tratamentul pe care l-am administrat să scadă anticorpii. Dacă facem toată ziua bună ziua analize, nu facem decât să ne stresăm și să avem o cheltuială. Organismul nu produce anticorpii peste noapte. E cu totul altceva decât un abces dentar, în care ai luat 3 zile Augmentin și se resoarbe. Este un proces mai lent, identificăm anticorpii la 3 săptămâni-1 lună de la înțepătură. Mai devreme nu merită să facem analiza respectivă, putem chiar greși că o facem, ea este negativă și întâmplător căpușa respectivă a fost infectată. Așa că trebuie multă atenție.

Simona Dragomir: Atunci cum ai sfătui să procedăm?

Conf. dr. Carmen Crețu: În stadiile mai avansate, în care boala este confirmată, recomandăm tratamentul și după aceea tot așa trebuie să lăsăm timp ca anticorpii să scadă. Eu cred că un pic se face abuz de investigații. Nu consider că boala nu există, nu consider că aceste căpușe nu sunt infectate, dar nu trebuie nici să facem abuz de analize și să nu le repetăm prea des.

Simona Dragomir: Dar în același timp spuneai, când i-am răspuns Ionelei și ne întreba dacă un tratament profilactic mai ales la copii se face, că ar trebui făcut.

Conf. dr. Carmen Crețu: Da, se face.

Simona Dragomir: Și cât iei antibioticul?

Conf. dr. Carmen Crețu: Măcar 5-7 zile.

Simona Dragomir: După care aștepți dacă sunt manifestări sau nu, repeți investigațiile.

Conf. dr. Carmen Crețu: Da. De exemplu, am avut un copilaș de vreo 6-7 anișori, a avut căpușa la nivelul scalpului. Am extras-o din păr, i-am dat o săptămână de Augmentin, după care rezultatul a fost pozitiv și atunci a mai continuat puțin tratamentul și atunci toți ceilalți pași ai infecției au fost amputați. Nu s-a mai întâmplat nimic, iar în mai puțin de 1 an, copilul devenise negativ serologic. Deci s-a făcut imediat ce a trebuit. Dacă facem ce trebuie în secunda 2, nu mai vorbim de boala Lyme cronică. Dacă am lua tratament cu antibiotic fie imediat după înțepătură, fie la primele semne de boală, nu se mai întâmplă ceea ce citim pe internet, toate nenorocirile…

Simona Dragomir: Se poate ajunge la complicații, la simptome foarte urâte, de multe ori pot fi confundate cu simptome ale sclerozei multiple, o boală foarte gravă.

Conf. dr. Carmen Crețu: Și alte boli neurologice și atunci lucrurile se complică, nu mai știi de ce să te ocupi și pe cine să crezi și ce să crezi.

Simona Dragomir: Iată, Adina Zuav ne scrie și ea, te salutăm, Adina, îți mulțumim că ești din nou alături de noi. Adina ne întreabă dacă sunt și variantele acestea cu soluții, spray-uri, ce se aplică pe corp și astfel căpușele ne ocolesc. Deja am răspuns, Adina, în prima parte a emisiunii, doamna conferențiar a zis că sunt eficiente. Însă Adina revine și spune că sunt și soluții antițânțari, acestea ar putea fi eficiente și contra căpușelor sau sunt spray-uri speciale anticăpușe?

Conf. dr. Carmen Crețu: Cele care conțin permetrină, da. Celelalte, mai puțin. Iar cele cu lămâie și altele, nu. Cele care conțin permetrină, da.

Simona Dragomir: Deci, cele cu permetrină ne feresc de căpușe și sunt eficiente. Vreau să insist mai mult legat de manifestări. Doar o secundă, văd că ne scrie și Elena Ramona Cojocariu, te salutăm, Ramona, care spune: „Am fost mușcată de căpușă, am făcut analize și a ieșit boala Lyme. Am rămas cu probleme neurologice”.

Conf. dr. Carmen Crețu: Se poate.

Simona Dragomir: Și ce face? În cazul ăsta mai poți trata?

Conf. dr. Carmen Crețu: Dacă infecția este activă, da, se mai poate trata. Dacă nu, se face partea de recuperare, de reabilitare.

Simona Dragomir: Ramona, dacă ai nevoie de ajutorul invitatei noastre, doamna conf. dr. Carmen Crețu este de găsit și se ocupă de așa ceva la Eco-Para-Diagnostic, este cabinetul doamnei conferențiar. La Spitalul Colentina sau nu știu dacă ești din București sau nu. Ai auzit, ar trebui să vezi dacă mai poți să…

Conf. dr. Carmen Crețu: Într-o astfel de etapă sau într-un astfel de stadiu al bolii, de foarte multe ori este necesară colaborarea între specialiști, cu medicul neurolog…

Simona Dragomir: Se lucrează în echipă…

Conf. dr. Carmen Crețu: Așa cum în parazitozele oculare se colaborează cu medicul oftalmolog… Sunt o serie de afecțiuni care undeva sunt boli de graniță.

Simona Dragomir: Deci, Ramona, te rog din suflet, nu sta și vezi dacă se mai poate recupera astfel încât să scapi de toate aceste probleme. M-aș bucura din suflet și îți dorim sănătate multă. Ca manifestări, hai să le repetăm un pic, am zis de natură neurologică, asemănătoare cu scleroza multiplă. Ce ar trebui să-ți dea de gândit dacă la un moment dat începi să te simți rău?

Conf. dr. Carmen Crețu: În stadiile avansate ale bolii, un sindrom confuzional, stări anxioase, tot felul de furnicături și amorțeli în picioare, uneori și în mâini, în extremități să spunem, în membre, tulburări de somn, stări de agitație, atacuri de panică. Uneori acești pacienți sunt etichetați greșit inițial până la confirmarea diagnosticului.

Simona Dragomir: Iată că sunt manifestări la care nu te-ai gândi că pot avea legătură cu o înțepătură a unei căpușe, nu știu, te-ai gândi că ai alte probleme de sănătate.

Conf. dr. Carmen Crețu: Ceea ce este bine însă, fiindcă în ultimii ani fiind un subiect mult dezbătut și fiind și un număr de cazuri din ce în ce mai mare fiindcă aceste căpușe, cum spuneam, s-au adaptat la variațiile de climă din ultima vreme, e foarte important să facem ce trebuie în secunda 2, în stadiile precoce. Atunci evităm toate complicațiile. Deci, majoritatea pacienților pe care îi vedem acum sunt pacienți care vin imediat și care vor fi în mod sigur feriți de complicații. Ceea ce depistăm după ani întregi și nici nu știm dacă a fost sau n-a fost înțepătura de căpușă sunt cazuri întârziate.

Simona Dragomir: Cazuri întârziate… sună de parcă n-ai mai avea ce să mai faci.

Conf. dr. Carmen Crețu: Nu, ai ce să faci. Eu de multe ori le spun pacienților care sunt mai bine, vin destul de rău uneori și după tot tratamentul pe care-l fac, și cu antibiotic, și cu toate suplimentele, multe dintre produsele voastre pentru a susține sistemul imunitar sunt foarte bune, au o stare categoric de bine, incomparabilă cu ceea ce a fost la momentul diagnosticului. Și eu le spun: „Domnule, acum dacă ți-e bine, de ce nu pui și tu pe net că ți-e bine?”. Toată lumea când citește informațiile își pune mâna pe piept și așteaptă să moară. Nu e chiar așa. Poți să lupți și să ai niște efecte chiar dacă este un diagnostic mai târziu. Poate nu ești ca nou, să spunem, dar oricum o îmbunătățire a stării de sănătate există. Nu e chiar că nu putem să facem nimic și trebuie să ne resemnăm.

Simona Dragomir: În nota aceasta optimistă vreau să încheiem emisiunea noastră de astăzi. Carmen, îți mulțumesc pentru toate sfaturile date!

Conf. dr. Carmen Crețu: Cu drag!

Simona Dragomir: Și te așteptăm să revii aici la Ziarul de Sănătate, pentru că avem multe lucruri frumoase de povestit, lucruri interesante.

Conf. dr. Carmen Crețu: Cu drag!

Simona Dragomir: Doamna conferențiar Carmen Crețu este de găsit la cabinetul dânsei Eco-Para-Diagnostic sau la Spitalul Colentina. Dacă aveți nevoie de ajutorul doamnei conferențiar, de ajutorul specialiștilor…

Conf. dr. Carmen Crețu: Oricând, cu drag! Facem tot ce trebuie să lămurim lucrurile.

Simona Dragomir: Așa cum am zis că vreau să închei în nota optimistă, lucrurile pot fi salvate, poți urma un tratament astfel încât să-ți fie bine, pentru că altfel se pot complica toate aceste manifestări, te simți din ce în ce mai rău și este păcat să se întâmple așa.

Conf. dr. Carmen Crețu: Sunt simptome care se pot ameliora. E o boală care se tratează până la urmă.

Simona Dragomir: Iar atunci când ieșim în aer liber și profităm de vremea frumoasă, să avem grijă și să încercăm să ne ferim pe cât posibil de căpușe. Iar atunci când am ajuns acasă, la duș, să ne verificăm din cap până-n picioare, atât noi, cât și cei mici.

Conf. dr. Carmen Crețu: Cu spray-ul de căpușe la purtător și controlul de la dușul de seară, eu cred că pot să fie lucrurile sub control.

Simona Dragomir: Și să profităm de vremea frumoasă de afară și de vacanțele ce vor veni peste ceva timp. Îți mulțumesc din suflet, Carmen, pentru sfaturi! Te aștept să revii.

Conf. dr. Carmen Crețu: Cu drag!

Simona Dragomir: Vă mulțumesc vouă, dragile mele, dragii mei, că ne-ați fost alături! Cele două premii oferite astăzi, Vitamina C de la Zenyth, vor fi ale dumneavoastră, spuneam că vom răsplăti cele mai bune întrebări. Rămâneți cu noi și până la următorul nostru direct să rămâneți sănătoși, voioși și să fim aici împreună la Ziarul de Sănătate, pentru că avem multe de aflat. Pe curând! Numai bine vă doresc din suflet!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here