Contributors

Inteligența bacteriilor – transmiterea informațiilor

Autor:
683 vizualizări
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 2 minute
Vezi toate articolele despre:

Cea mai mare parte a vieții de pe planetă este atribuită bacteriilor. Oamenii de ştiință apreciază că, strict numeric, bacteriile reprezintă 90% din totalul celulelor corpului uman. Deşi nu au creier, bacteriile sunt inteligente. Celulele acestora conțin la suprafață lor un număr de receptori specifici pentru diferite substanțe chimice, numărul acestor receptori determinând „inteligența“ lor şi influențând direct comportamentul şi abilitatea de adaptare la condiții variate de mediu.
Escherichia coli are doar 5 receptori care direcționează deciziile în cadrul procesului de deplasare, în comparație cu Azospirillum brasilense (o bacterie care trăieşte în pământ) care are 48 de receptori, ceea ce o face în mod automat mult mai inteligentă, fiind capabilă să se adapteze mai uşor schimbărilor apărute şi să ia decizii corecte legate de mutarea din zonele periculoase.
Bacteriile călătoresc (spre produsele chimice dorite sau departe de cele toxice), folosind o coadă numită „flagellum“ un filament a cărei formă se schimbă în funcție de direcția sau viteza de mişcare dorită.
„Înotătorul“ cel mai rapid din lume este bacteria Bdellovibrio – care parcurge până de la 60 de ori lungimea corpului ei în fiecare secundă!
Bacteriile îşi pot recunoaşte „prietenii“ şi „duşmanii“, se pot organiza, asocia şi deplasa, folosind o serie de substanțe chimice şi de celule non-bacteriene pentru a comunica între ele.
În prezent, există îngrijorarea mondială legată de inteligența bacteriilor care şi-au dezvoltat abilități de a rezista la medicamente. La numai un an de la apariția penicilinei, o familie de microorganisme devenise deja capabilă să producă tulpini rezistente la acest antibiotic. Oamenii de ştiință au început să perfecționeze şi să modifice antibioticele, dar, în timp, bacteriile au învățat să depăşească şi acest obstacol. Practic, acestea s-au modificat genetic (au suferit mutații) pentru a supraviețui şi a se înmulți în corpul omului, ajungând la performanța de a face inutilă acțiunea acestor medicamente.
Spre deosebire de oameni care dau o nouă generație cam o dată la 20 de ani, bacteriile produc o nouă generație la fiecare 20 de minute, înmulțindu-se de 500.000 de ori mai repede decât omul.
Atât bacteriile cu imunitate naturală, cât şi cele mutante, nu numai că supraviețuiesc antibioticelor, dar devin tot mai puternice (astfel încât bolile pe care le cauzează devin tot mai grave şi cu rată de mortalitate crescută) şi este deja un fapt cunoscut că comunicarea dintre ele şi transmiterea informațiilor face ca acest lucru să fie posibil.
Bacteriile rezistente la antibiotice pot produce „feromoni“ pentru a atrage în vecinătatea lor bacterii ne-rezistente, cărora să le transmită informații.
De fiecare dată când se întâlnesc, bacteriile (nu trebuie să fie neapărat de acelaşi tip) se poziționează una lângă cealaltă şi fac schimb de informații (mai ales despre rezistența la antibiotice). În timpul schimbului de informații, bacteria rezistentă trimite prin intermediul unui filament pe care îl fixează în peretele celular al bacteriei non-rezistente, o copie al ADN-ului său, ce conține informația codificată despre rezistența la unul sau mai multe antibiotice. Această informație va fi preluată în ADN-ul celulei non-rezistente, care astfel va deveni rezistentă şi va putea transmite la rândul ei informația urmaşilor ei sau altor bacterii pe care le întâlneşte.

Etichete articol:
Articolul precedent
Bacteriile duc o „viață socială“ activă
Articolul următor
Femeia cu celule nemuritoare

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Contributors
Zenyth - Suplimente premium

Te-ar putea interesa și:

Meniu