Contributors, Sfatul Specialistului

Intestinul – al doilea creier

Autor:
4K vizualizări
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 5 minute
Vezi toate articolele despre:

Intestinul uman conține aproximativ 100 trilioane de bacterii. Ele sunt de 10 ori mai multe decât celulele din organism. Totalitatea acestor bacterii, care fac parte din numeroase specii diferite, formează aşa-numita microbiotă intestinală.

Flora intestinală începe să se formeze de la naștere

Pentru a-şi îndeplini rolul de absorbție, intestinul este construit ca o barieră celulară, ce permite în mod selectiv trecerea anumitor substanțe. Flora intestinală începe să se formeze încă de la naştere, iar compoziția ei depinde de tipul naşterii. În cazul naşterii naturale, intestinul copilului va fi colonizat de bacteriile care se află în vaginul şi intestinul mamei. În cazul naşterii prin cezariană, intestinul copilului va fi colonizat de bacteriile din jur, aflate pe piele şi în maternitate. Nu de puține ori este vorba de bacterii patogene, precum Staphylococcus aureus. Un rol foarte important în colonizarea intestinului şi dezvoltarea unei flore intestinale sănătoase (care se definitivează în jurul vârstei de 2 ani) îl are şi alăptarea, recomandată cel puțin până la vârsta de 6 luni.

Hippocrate: Orice boală începe în intestin

Numeroase cercetări din ultima decadă au ca subiect microbiota intestinală. Interesant este că ştiința redescoperă astăzi acest subiect, deşi în secolul al III-lea î.Hr., Hippocrate spunea: „Orice boală începe în intestin“. De asemenea, în secolul al XIX-lea, laureatul Nobel Ilya Mecinikov spunea că „Moartea începe în colon“.
Cercetările ştiințifice de astăzi confirmă faptul că aproximativ 90% din bolile umane cunoscute îşi au originea în flora patogenă din intestin. Recent s-au făcut studii care arată că există o legătură strânsă între flora intestinală şi creier. Nu puține tulburări de comportament sau probleme psihice îşi au originea în dezechilibrele florei intestinale. S-a constatat că flora intestinală poate influența dezvoltarea creierului, dar şi predilecția pentru anumite afecțiuni.

Neuronii din intestin

În afară de sistemul nervos central (format din creier şi măduva spinării) şi de cel periferic, există şi un sistem nervos enteric, format din acelaşi tip de neuroni, localizați în intestin. Cele două sisteme nervoase au aceeaşi origine embrionară şi comunică prin intermediul nervului Vag (perechea a X a de nervi cranieni, care merge de la creier la abdomen). Neuronii de la nivelul intestinului secretă neurotransmițători, de exemplu serotonină, care local reglează funcționarea intestinului şi a sistemului imunitar, dar poate ajunge de la intestin la creier, influențând starea noastră de spirit.
Există studii care arată că bacteriile intestinale pot comunica cu creierul. Şoarecii fără flora intestinală („germ free“ = ținuți de la naştere în condiții sterile) răspund altfel la stres şi au un comportament mai puțin prudent în comparație cu şoarecii care au floră intestinală. Atunci când flora intestinală a şoarecilor sterili este refăcută, se schimbă şi comportamentul lor.
De asemenea, se pare că alterarea florei intestinale afectează funcționarea creierului: şoarecii care au fost tratați cu antibiotice (deci a căror floră intestinală a fost perturbată) au prezentat o modificare a nivelului unei proteine numită „brain derived neurotrophic factor“ (BDNF), asociată cu depresia şi anxietatea. Comparația s-a făcut cu nivelul BDNF din creierul şoarecilor cu flora intestinală normală. Un alt experiment interesant a arătat că schimbarea bacteriilor intestinale între două specii de şoareci cu comportamente diferite a dus la inversarea acestor comportamente: cei mai temători au devenit mai activi şi mai temerari, cei agresivi au devenit mai prudenți şi mai pasivi.

De ce apare intestinul permeabil sau „leaky gut“?

În urma dereglării florei intestinale, bariera intestinală poate deveni permeabilă, caz în care apare aşa-numitul intestin permeabil sau „leaky gut“. Acesta este caracterizat printr-o stare generală de inflamație şi diverse complicații precum: alergii, infecții frecvente, probleme digestive, dureri de articulații, probleme endocrine, dureri de cap, anxietate, depresie, oboseală.
Există studii şi cazuri de pacienți cu diferite probleme de sănătate, inclusiv probleme psihice, care au observat o ameliorare a situației lor sau chiar vindecarea după refacerea florei intestinale. De asemenea, administrarea de probiotice şi prebiotice (numite „psihobiotice“ din cauza acțiunii lor asupra creierului) a condus la reducerea depresiei, anxietății şi a altor probleme psihice.

Probiotic = pentru viață

„Cuvântul „probiotic“ provine din limba greacă şi înseamnă „pentru viață“. Este vorba despre bacteriile benefice care sunt administrate pentru a restabili flora intestinală sănătoasă. Probioticele pot îmbunătăți funcția de barieră a intestinului, reduc inflamația şi reglează răspunsul imun. Se pare că ele îşi exercită influența asupra creierului prin intermediul nervului Vag.
Prebioticele sunt fibre nedigerabile necesare ca sursă de energie pentru metabolismul bacteriilor intestinale. Din această categorie fac parte inulina şi fructooligozaharidele (FOS).

Câteva sfaturi pentru o flora intestinală sănătoasă:

• Mai ales femeile care vor să devină mame, dar şi gravidele ar trebui să facă o analiză a florei vaginale şi intestinale pentru că acestea vor fi transmise la naştere bebeluşului. Dacă este nevoie, ele pot fi corectate cu ajutorul probioticelor administrate oral sau sub formă de supozitoare.
• Efectuați periodic o analiză a scaunului (coprocultură) pentru a vedea care este starea intestinului la momentul respectiv. Analiza va fi urmată de tratament (dacă este necesar) cu antibioticele la care bacteriile patogene sunt sensibile (antibiotice determinate prin antibiogramă) sau cu antimicotice, în cazul prezenței ciupercilor în intestin. Acest tratament ucide agenții patogeni din intestin şi destabilizează flora patogenă, astfel încât bacteriile benefice vor avea şansa să colonizeze intestinul. Bacteriile benefice pot proveni din suplimente cu probiotice, care pot fi luate simultan cu antibioticul, dar neapărat la o distanță de minimum 2 ore de antibiotic. Deşi în acest fel, o parte din bacteriile bune vor muri din cauza antibioticului, o parte din ele vor supraviețui şi astfel se evita situația în care ciupercile vor profita şi vor coloniza intestinul (există cazuri de infecții micotice suprapuse peste tratamentul cu antibiotice). După terminarea tratamentului medicamentos, tratamentul cu probiotice şi prebiotice trebuie să continue încă un timp (aproximativ 3 luni). Este indicată o nouă analiză de scaun după terminarea curei cu probiotice şi prebiotice pentru a vedea care este efectul terapiei.
• Flora intestinală este sensibilă la mulți factori: alimentație, stres, somn insuficient, toxine din mediu, medicamente (pilula contraceptivă, tratamentele dese cu antibiotice). Atenție, deci, la toți aceşti factori!
• Întreținerea permanentă a florei intestinale sănătoase cu alimente benefice pentru intestin: probiotice (din iaurt cu culturi bacteriene vii, kefir, alimente fermentate, varză murată şi alte murături) şi prebiotice (de exemplu inulină, care se găseşte în andive, topinambur, sparanghel, frunze de păpădie, usturoi, ceapă).
• Dacă doriți să luați un supliment cu probiotice, el ar trebui să conțină cel puțin următoarele tulpini bacteriene: Lactobacillus plantarum, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus brevis, Bifidobacterium lactis şi Bifidobacterium longum.
• Transplantul fecal este o metodă eficientă de tratament în unele boli severe (colită ulceroasă şi infecțiile cu Clostridium difficile), prin care pacientului i se introduce în colon material fecal cu bacterii de la donori sănătoşi.

Sper că prin aceste rânduri am reuşit să vă stârnesc curiozitatea şi să vă surprind cu aceste noi teorii. Recomand terapeuților şi pacienților să citească mai multe informații în sursele bibliografice indicate mai jos. În mod special recomand website-ul Dr. David Perlmutter, precum şi cartea acestuia, „Brain Maker: The Power of Gut Microbes to Heal and Protect Your Brain – for Life“, care cuprinde multe explicații documentate, studii de caz, o amplă literatură ştiințifică, dar şi rețete pentru refacerea florei intestinale sănătoase.

    • Surse:

    • drperlmutter.com/eat/brain-maker-foods/
    • drperlmutter.com/brain-maker/
    • bio-dl.s3.amazonaws.com/files/Top-10-Foods-For-A-Bright-Brain-TFBBME99UQ.pdf
    • livescience.com/14266-gut-bacteria-behavior-irritable-bowel-syndrome-depression-anxiety-antibiotics-probiotics.html
    • draxe.com/4-steps-to-heal-leaky-gut-and-autoimmune-disease/
    • integrativepsychiatry.net/gut_brain_dysfunction.html
    • future.arte.tv/fr/le-ventre-notre-deuxieme-cerveau-0
    • dailymotion.com/video/x1ivxo4_le-ventre-notre-deuxieme-cerveau_tech
    • dailymotion.com/video/x35jskl

Surse foto:

  • fotolia.com
  • liquified.ie/
Etichete articol:
Articolul precedent
Am suferit o intervenție chirurgicală de hernie de disc. Pot lua ArtroHelp Forte?
Articolul următor
Arsuri stomacale, reflux gastroesofagian: Prea mult sau PREA PUȚIN acid gastric?

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria:
ContributorsSfatul Specialistului
Zenyth - Suplimente premium

Te-ar putea interesa și:

Meniu