Medicină funcțională

Ceasul biologic din intestin

Autor:
924 vizualizări
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 5 minute
Vezi toate articolele despre:

Știm că intestinul nostru este populat cu bacterii încă din anii 1680, când olandezul Antonie van Leeuwenhoek a descoperit microbii, vizualizând pentru prima dată la microscop micile „animalcule”, adică animăluțe. Cu timpul, oamenii de știință au stabilit că există un adevărat ecosistem bacterian la nivelul intestinului, pe care l-au denumit microbiom intestinal sau floră microbiană. Astăzi, cercetările asupra microbiomului uman sunt în plină expansiune, acumulându-se tot mai multe dovezi privind relațiile simbiotice extraordinare pe care le avem cu microorganismele din corpul nostru. Cele mai recente studii demonstrează că bacteriile din intestin sunt implicate inclusiv în reglarea ritmului circadian, acel ceas biologic după care funcționează corpul în funcție de momentele zilei.

Ce este bioritmul și cum ne influențează?

Bioritmul se desfășoară în mod natural în organism. Sub influența puternică a luminii și întunericului, se perpetuează ciclurile somn-veghe, eliberarea de hormoni în organism, regenerarea celulară, activitatea creierului și a inimii și alte funcții importante. Intensitatea luminii generează pornirea sau oprirea unor „ceasuri” în organism. Dar micile rotițe sunt reglate și de alți factori ce țin de stilul de viață: stres, alimentație, poluare (aeriană, fonică), expunerea la temperaturi extreme. Atunci când unul sau mai mulți stimuli perturbă ritmul circadian pot apărea dereglări la nivelul întregului organism: de la insomnii și alte tulburări ale somnului până la depresie, tulburare bipolară, precum și boli metabolice: obezitate, diabet, boli autoimune.

Mai nou, cercetătorii susțin că intestinul posedă propriul ceas biologic al cărui mecanism este reglat de microbiomul intestinal. El joacă un rol prioritar în controlul digestiei și metabolismului. O serie de studii demonstrează că activitatea și compoziția microbiomului prezintă un ritm zilnic, asemenea bioritmului general. Descoperirea oferă o nouă perspectivă asupra consecințelor stilului modern de viață, cum ar fi mâncatul la ore târzii din noapte, expunerea excesivă la lumină artificială mult timp după apusul soarelui, munca în schimburi de noapte. Despre toate acestea vom discuta în continuare.

Programul zilnic al bacteriilor din intestin

În cadrul unui studiu publicat în revista Cell, decembrie 2016, cercetătorii au analizat probe de fecale de la oameni pentru a investiga compoziția microbiomului intestinal. Astfel, ei au observat că flora intestinală dintr-o probă luată dimineața era cu totul diferită față de alta luată seara, în cazul aceleiași persoane. Astfel s-a demonstrat că microbiomul intestinal variază în timpul zilei.

Întrebarea esențială este dacă microorganismele din intestin răspund pur și simplu la bioritmul gazdei sau dacă ele pot schimba ritmul nostru intern? Răspunsul nu este, deocamdată, elucidat pe deplin, dar studiile continuă.

Pe măsură ce oamenii de știință investighează legătura dintre ceasul biologic intern și sănătatea, noi informații despre ritmicitatea microbiomului intestinal ies la iveală și oferă indicii despre modul în care toate acestea funcționează împreună.

Într-un alt studiu, citat de CNN online, un grup de cercetători de la Institutul Weizmann (Israel) au folosit cele mai performante tehnologii ADN pentru a arăta că microbiomul intestinal își schimbă localizarea în interiorul intestinului și își modifică activitatea metabolică în intervalul de 24 de ore al zilei. Testele au fost făcute în laborator, pe șoareci. S-au observat aminoacizii, lipidele și vitaminele – substanțe pe care flora microbiană le eliberează în organismul gazdă. Nivelul acestor molecule s-a modificat pe parcursul zilei în funcție de variațiile microbiomului intestinal. Mai mult decât atât, toate acestea au modificat expresia unor gene în ficatul șoarecelui, care codifică multe enzime metabolice. Aceasta este prima demonstrație clară a faptului că microbiomul intestinal schimbă ritmul circadian al unui organ vital, în acest caz ficatul, care este „uzina chimică” a organismului.

Studiu: Antibioticele distrug flora bacteriană și afectează ficatul

Autorii au dovedit această legătură prin două experimente: fie administrarea unui antibiotic care a distrus o mare parte din microbiomul șoarecilor, fie schimbarea radicală a programului de hrănire. Șoarecii forțați să mănânce numai pe parcursul zilei au prezentat modificări ale microbiomului intestinal comparativ cu cei cărora li s-a permis să mănânce noaptea, perioada lor activă naturală.

În plus, autorii au arătat că ficatul reacționează diferit la o supradozare de acetaminofen ca răspuns la semnalele transmise de microbiomul intestinal. Cercetătorii au folosit acetaminofen (paracetamol) ca exemplu de medicament care ar putea dăuna ficatului, în funcție de modul în care este administrat. Interesant de remarcat, supradozarea a fost mai puțin toxică dimineața și cea mai toxică seara. Autorii au ajuns la concluzia că microbiomul reglează modul în care ficatul realizează funcția de detoxifiere. Această constatare poate fi extrapolată și în cazul altor medicamente. Momentul zilei în care se administrează un medicament are un impact mare asupra eficacității sale și asupra severității efectelor adverse. Înțelegerea modului în care medicamentele acționează în anumite momente ale zilei poate permite un tratament mai eficient al bolilor precum obezitatea, diabetul, sindromul metabolic.

Concluziile acestui studiu sunt relevante pentru sănătatea oamenilor din mai multe motive. De exemplu, persoanele care trebuie să ia antibiotice perioade îndelungate sau cei care lucrează în ture de noapte sunt expuși riscului de a suferi dezechilibre ale microbiomului intestinal și de aici disfuncții hepatice, tulburări metabolice. Vor exista schimbări în metabolismul lor care ar putea duce, probabil, la un risc mare de obezitate și sindrom metabolic.

Alimentul potrivit, la ora potrivită

Bioritmul și crononutriția sunt tratate pe larg și în „Noua ordine alimentară”, una din lucrările de referință ale profesorului Gheorghe Mencinicopschi. Iată cum explică, de pildă, în volumul I perioadele în care organele interne funcționează cel mai bine.

Maximum de intensitate a funcționării organelor noastre se înregistrează astfel: intestinul gros – între orele 5:00 și 7:00, stomacul – orele 7:00-9:00, pancreasul – orele 9:00-11:00, inima – orele 11:00-13:00, intestinul subțire – orele 13:00-15:00, vezica urinară – orele 15:00-16:00, rinichii – orele 17:00-19:00, sistemul circulator – orele 19:00-21:00, sistemul endocrin – orele 21:00-23:00, vezica biliară – 23:00-1:00, ficatul – orele 1:00-3:00, plămânii – orele 3:00-5:00.

Studiind bioritmul uman s-a dezvoltat o nouă ramură a nutriției care ține cont de funcționarea ritmică a organismului, numită crononutriție, adică hrănirea în funcție de perioadele zilei.

Adaptarea consumului de alimente la cronofiziologia corpului, adică la modul în care acesta funcționează în mod natural și timpul și ritmul în care trebuie să consumăm alimentele este esențială pentru o bună digestie, absorbție și utilizare a nutrienților, cu păstrarea sănătății fizice și mentale un timp cât mai îndelungat, cu o calitate superioară a vieții și prevenirea îmbătrânirii precoce”, afirmă prof. dr. Mencinicopschi.

La baza crononutriției stau câteva reguli generale. În decursul zilei, organismul utilizează mai întâi alimentele consumate la micul dejun și apoi pe cele consumate la prânz. În timpul nopții vor fi utilizate pentru regenerare doar alimentele bine digerate în cursul zilei. Alimentele consumate seara nu pot fi folosite pentru refacere, fiind de obicei stocate, cu riscul apariției excesului ponderal și obezității.

Hrănirea în contratimp, decalat față de bioritmul natural, poate avea consecințe grave:

  • somn agitat;
  • trezire greoaie și oboseală persistentă;
  • luare în greutate, obezitate;
  • creșterea hipertensiunii nocturne;
  • creșterea riscului de boli gastro-intestinale;
  • risc de boli cronice.

Iată câteva exemple de alimente recomandate în anumite perioade ale zilei. „Oul – dimineața are virtuți nutriționale deosebite (medicament), la prânz devine aliment obișnuit, iar seara este indigest. La fel portocalele, roșiile, morcovii, mazărea, fasolea, carnea, afinele, căpșunii”, notează prof. Mencinicopschi. Seara pot fi consumate andive, conopidă, ridichi, cartofi, pește, mere, pere, banane, migdale, nuci.

Tu știi la ce oră îți hrănești cel mai bine corpul?

Surse:

  • edition.cnn.com/2017/01/02/health/gut-microbiome-circadian-rhythm/
  • cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(16)31524-0
  • ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4862197/
  • Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi – „Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm?”, Coreus Publishing, 2010
Etichete articol:
Articolul precedent
Deficitul de vitamina B12: cum se diagnostichează corect și cum se tratează?
Articolul următor
Markerii detoxifierii

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Medicină funcțională
Zenyth - Suplimente premium

Te-ar putea interesa și:

Meniu