Nutriție, Video

Dr. Ruxandra Pleșea: Zahărul slăbește imunitatea!

Autor:
125 vizualizări
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 14 minute

Un consum cât mai scăzut de zahăr, către deloc, este încurajat de marea majoritate a specialiștilor în nutriție și a medicilor în general. Cunoaștem faptul că dulciurile participă la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, dar și că joacă un rol important în afecțiunile de natură canceroasă. Despre legătura dintre consumul de zahăr și sistemul imunitar s-a vorbit mai puțin. Contextul actual, generat de COVID-19, este momentul propice pentru a dezbate pe larg acest subiect.

Vezi toate articolele despre:

Dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, vine alături de Simona Dragomir – la Ziarul de Sănătate – pentru a discuta nu doar despre impactul zahărului asupra sistemului imunitar, ci și despre ce trebuie să facă persoanele care suferă de diabet pentru a diminua riscul suplimentar de infectare la care sunt supuse.

Influența zahărului asupra sistemului imunitar

Simona Dragomir: Aș vrea să discutăm despre impactul zahărului asupra sistemului imunitar. S-a tot vorbit în această perioadă de persoanele cu diabet, tinere sau trecute de o anumită vârstă, cei care au problema zahărului în sânge, a kilogramelor în plus. Înțeleg că sunt ceva mai vulnerabile în fața COVID-19. Cum acționează zahărul asupra procesului metabolic. Ce se întâmplă?

Dr. Ruxandra Pleșea: Da, ceea ce se știe până acum în mod cert este că excesul de zahăr este dăunător pentru toate acțiunile sistemului imunitar. Însă în legătură cu infecția virală a zilelor noastre, COVID-19, lucrurile nu sunt încă foarte clare. Nu putem să susținem afirmații cum că, dacă o să mâncăm o bomboană, lucrurile vor fi mai rele pentru noi. Însă putem să vorbim din experiența bogată de până acum în ceea ce privește efectul alimentelor cu zaharuri adăugate pentru imunitare. Efectele zahărului sunt studiate, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Dacă este să înțelegem cum acționează zahărul, sunt studii care vorbesc despre pacienții testați care, după ce au ingerat diverse forme ale zahărului, glucidele rapide, au avut un răspuns imunitar alterat, un răspuns care se numește index fagocitar mai scăzut. Fagocitele sunt elemente ale sistemului imun care ne ajută să luptăm cu invadatorii. Când răspunsul este mai slab, este clar că infecția va prolifera. După zahăr, răspunsul a fost mai slab timp de 5 ore. Iar, după un post, răspunsul a fost îmbunătățit. Efectele glucidelor rapide pot fi dăunătoare și pe termen lung pentru că dietele bogate în dulciuri și în glucide rafinate duc la alterarea florei intestinale, la obezitate, la sindrom metabolic. Toate acestea se asociază cu răspunsuri imunitare de slabă calitate, care se desfășoară altfel decât la pacienții sănătoși, cei care nu au nivele echilibrate de glucoză în sânge.

Însă dacă cercetăm și mai atent studiile și legătura zahăr-imunitate, lucrurile sigur că se complică. Nu putem să spunem atât de simplu și ușor că zahărul este mereu dăunător pentru sistemul imunitar. Tocmai am citit un studiu care vorbește despre răspunsuri diferite în ceea ce privește infecțiile cu bacterii sau cu virusuri. Pe modele de laborator, au dovedit că, în cazul infecțiilor bacteriene, consumul de zahăr poate să fie letal pentru animalele de laborator. Însă în cazul infecțiilor virale, glucoza creștea rata de supraviețuire. Sigur că lucrurile sunt foarte complicate și că le vom cunoaște abia după un anumit interval de timp în care vor fi studiate aceste răspunsuri imunitare în prezența coronavirusului. Un lucru este cert: dacă mâncăm mult zahăr pe o perioadă lungă de timp, vom avea obezitate. Iar aici lucrurile nu sunt deloc neclare. Când ne confruntăm cu obezitate morbidă, complicațiile care s-au dovedit a apărea în urma infecțiilor cu coronavirus sunt mai severe pentru acești pacienți, iar mortalitatea este mai mare.

Toate aceste efecte ale greutății și ale inflamației se manifestă și clinic, și în starea fizică – se numește că avem sindrom metabolic, cu o tensiune mai mare, o glicemie alterată – disglicemie, cu un profil lipidic alterat, cu o greutate mai mare (în special o circumferință a talei mai mare), dar și cu posibile complicații de ordin tromboembolic. Toate acestea alcătuiesc un tablou care, atunci când este pus față în față cu o infecție, va crea premisele pentru ca evoluția să fie mai severă. Atunci când suntem într-o dietă cu mult zahăr, multe dulciuri, avem cu siguranță o floră intestinală mult alterată față de pacienții cu normopondere și diete echilibrate.

Iar noi știm foarte bine că sistemul și răspunsurile imunitare țin foarte mult de acest echilibru al florei intestinale. Flora intestinală se poate schimba și în 24 de ore ca răspuns la alimentație. Aici putem să încadrăm efectele nocive ale zahărului și pe termen scurt, și pe termen lung. Nu este târziu nici măcar în acest moment să facem ceva pentru a ne îmbunătăți flora. Renunțăm la dulciuri și înlocuim cu alimente care știm că sunt benefice pentru echilibrul bacterian, în special legume, leguminoase, aceste legume de primăvară care sunt acum din abundență. Ei bine, în câteva săptămâni, practicând o astfel de dietă, vom avea o floră intestinală mai bună și vom putea să influențăm și sistemul imunitar. Pentru că, de fapt, acest sistem imunitar este o multitudine de celule, molecule, organe, țesuturi care lucrează împreună și răspund în permanență la stimulii exogeni și endogeni.

Stimulii endogeni însemnând și glicemia, adică nivelul acela de zahăr din sânge. Stă în puterea noastră să îmbunătățim glicemia. Dacă avem și obezitate se știe că, în cadrul acestei afecțiuni, factorii inflamatori sunt de regulă crescuți. Avem o stare de inflamație subclinică și cronică ce, în momentul în care apare și o infecție, va face ca lucrurile să se desfășoare mai prost. Dacă acum, în perioada imediat următoare, luptăm să avem o glicemie bună prin renunțarea la dulciurile în exces, la sosuri, la fresh-urile de fructe în exces și la o dietă cu indice glicemic crescut, putem să îmbunătățim prognosticul. Însă imunitatea ține de foarte mulți alți factori. Nu doar de dietă, ci și de modul în care ne odihnim, de activitatea fizică, de prezența sau absența micronutrienților care participă și ei la desfășurarea răspunsurilor imune. Va conta dacă avem deficite de micronutrienți. Sunt anumite microorganisme și inclusiv virusuri care își cresc virulența atunci când noi avem deficiențe de micronutrienți, când avem hiperglicemie etc. Toate acestea țin și de modul în care ne hrănim, și de somn, și de sport. Este important ca și în izolare să avem 30 de minute, chiar o oră de activitate fizică. Apoi țin și de statusul emoțional, de poluare. Poluarea a scăzut, dar stresul emoțional fluctuează o dată cu cifrele pe care le vedem la televizor. Modul în care ne raportăm la aceste lucruri este foarte important.

Glicemia mică este o tulburare glicemică?

Întrebare cititori: Am glicemia mică deși mănânc dulce aproape în fiecare zi. Este normal?

Dr. Ruxandra Pleșea: Acesta este un proces care vorbește tot de o tulburare glicemică. Sigur că la începutul epuizării pancreatice, lucrurile se pot manifesta și cu hipoglicemie. La o porție mare de dulce, pancreasul răspunde prompt, chiar mai puternic decât în mod normal, ducând la un episod de hipoglicemie. Aceasta nu este o stare ideală, ci vorbește de un posibil efect dăunător în timp, care se termină cu hiperglicemie. Noi o numim o hipoglicemie de debut pentru un prediabet sau diabet. Depinde și de alte lucruri. Stările hipoglicemice pot să apară și în tulburările de floră, atunci când este afectat modul în care este digerată glucoza. Când aceste procese sunt alterate, pot să apară aceste hipoglicemii. Ne dorim o glicemie cât mai constantă, asumându-ne că ea nu are cum să fie fixă.

Întrebare cititori: Ce înseamnă exces când vorbim despre consumul de zahăr?

Dr. Ruxandra Pleșea: Da, statistic și în mod ideal ar fi să nu depășim 5-10% din totalul caloriilor dintr-o zi. Uneori și acesta poate să fie mult. Dacă avem o dietă cu 2000 de calorii, 200 de calorii sunt 10%. Asta poate să însemne destul de mult în opinia mea. Însă foarte important este și cum alegem și când alegem să consumăm dulciurile, zahărul. Una este să avem un mic desert servit după o masă sănătoasă, bogată în fibre de calitate, care vor atenua indicele glicemic al mesei, alta este să înlocuim o masă cu dulciuri, chiar și în cantitate mică. Efectul va fi mult mai rău. Cantitatea de dulce ține și de câtă activitate fizică faci, de cum te prezinți, dacă există probleme pe care trebuie să le iei în seamă. Dacă ai o glicemie prost controlată, dulciurile ar trebui să dispară o bună perioadă de timp. Dacă ești o persoană care face mult sport și care are o dietă sănătoasă, cred că te mai poți bucura la 2 zile de un mic desert, după o masă, fără să avem efecte extraordinar de nocive. Ține de cine ești ca să puteam spune ce înseamnă exces de dulce sau nu. Apoi, sunt dulciuri și dulciuri, unele sunt mai rele, altele mai bune. Dacă e să ne gândim la fructele uscate, la smochine și curmale uscate, acestea au și efecte bune, în special pentru flora intestinală. Ceea ce nu putem să spunem despre o lingură de zahăr, un dulce de sinteză care nu va aduce aceste beneficii. Așa că dacă ești un sportiv și mai mănânci câteva curmale uscate după masă va fi minunat. Dacă ești un sedentar, care bea o sticlă de suc după masă, poate să fie un dezastru.

Zahărul în dieta copiilor

Întrebare cititori: Este sănătos sucul de portocale băut de copii la micul dejun?

Dr. Ruxandra Pleșea: În principiu, sănătos este să mănânci o portocală la micul dejun pentru că într-o portocală ai un întreg univers. Într-un suc de portocală, ai aruncat o parte din acel univers. Ai aruncat pulpa, ai aruncat fibrele, rămâne mult glucid rapid în apă, ceea ce induce un răspuns hiperglicemic, hiperinsulinemic la nivel sangvin. Dacă în fiecare dimineață obișnuim să consumăm astfel de fresh-uri de fructe, putem afecta și ficatul. Foarte mulți copii se prezintă cu ficatul gras. Așa că nu ar fi un obicei sănătos. Dar și aici pot să fie nuanțe. Dacă avem un copil cu o dietă îngrozitoare, mâncând doar pâine, margarină și crenvurști, să introduci un suc de fructe, pentru el poate să fie o îmbunătățire. La polul opus, dacă ai un copil care mănâncă de toate, echilibrat, să introduci zilnic un suc de fructe poate să însemne obezitate abdominală, îngrășare – nu ar fi sănătos.

Simona Dragomir: Mă gândeam dacă îți cere cel mic, decât să îi cumperi ceva nesănătos, poți să prepari o portocală, fără să arunci pulpa și să completezi cu apă.

Dr. Ruxandra Pleșea: Este un compromis, nu este o portocală. Tot lucrul mecanic pe care îl face aparatul trebuie să se întâmple în organismul nostru. Mestecatul este foarte important și pentru dezvoltarea dentiției, a mandibulei. Să abuzăm de sucuri nu este deloc un lucru sănătos. Însă există petreceri, momente în care se consumă astfel de sucuri. Trebuie să rămână momente, să nu le transformăm într-un eveniment zilnic.

Întrebare cititori: Atunci când beau apă, simt ca o gheară în piept. Care este explicația?

Dr. Ruxandra Pleșea: Este foarte greu de pus un diagnostic. Aceste gheare pot să apară uneori și din cauza unor emoții negative. Nu este descris nicăieri diagnosticul de gheară în piept post consum de apă, însă un consult cred că ar edifica problema. Este foarte greu de pus un diagnostic la distanță.

Prediabetul: semne și simptome

Întrebare cititori: Care ar fi stările care ne indică prezența unui diabet? Am avut glicemia 107 la începutul lunii ianuarie.

Dr. Ruxandra Pleșea: Da, acesta este deja un semnal de alarmă, se încadrează în zona de prediabet. Însă nu se poate pune diagnostic pe o singură glicemie, trebuie să determinăm o medie glicemică din ultimele 2-3 luni – hemoglobina glicozilată. Abia apoi putem pune un diagnostic cert. Chiar și un diabet instalat se poate desfășura silențios ani de zile. Când glicemiile sunt foarte mari avem și simptome manifeste – gura uscată, o senzație intensă de sete, urinarea foarte frecventă (pentru că organismul încearcă să scape de zahărul în exces), o foame intensă, uneori apare și pierderea în greutate pentru că glucoza nu mai intră în celulă, nu o mai poate hrăni, iar atunci pierdem în greutate deși mâncăm. Pot să apară direct complicații ale diabetului, diverse infecții pe care le controlăm foarte prost. Uneori, pacienții vin la spital și abia așa descoperă că au un diabet dezechilibrat. Diabetul este, din păcate, și o boală a sistemului cardiovascular. Ideal este ca telespectatoarea noastră să facă aceste investigații, aceste consulturi. La niveluri glicemice de prediabet, primul lucru care trebuie făcut este schimbarea stilului de viață. Dacă există exces de greutate ne dorim să ajungem la normopondere. Dacă există o dietă dezechilibrată ne dorim să luăm măsuri. Diabetul nu înseamnă numai glicemie mare, ci și inflamație, iar aceasta se întreține atunci când există deficite de nutrienți. Foarte mult este pusă în legătură această stare cu deficitul de vitamina D. Ca să ai un bun status, un răspuns inflamator de bună calitate, îți trebuie o dietă bogată în nutrienți de calitate. Nu înseamnă că a controla dieta înseamnă a reduce caloriile. Nu se rezumă totul la acest lucru. Îți trebuie, în primul rând, hrană de calitate. Abia apoi controlul caloriilor este inerent atunci când mănânci sănătos. Alta este sațietatea atunci când mănânci mâncare de calitate. Când mănânci junk food ești predispus să mănânci mult calitativ. Când mănânci hrană de calitate, cantitatea se reduce automat.

Când vrei să faci o reversie a diabetului către glicemii normale este important să te focusezi și pe calitate. Mișcarea va conta și ea foarte mult în acest control metabolic pentru că sportul, mișcarea vor duce la insulino-sensibilitate, la procesul invers celui care duce la diabet. Activitatea fizică este un antiinflamator care își arată efectele nu doar atunci când efectuezi exercițiile, ci la mult timp după aceea. Bineînțeles că evoluția spre diabet ține și de statusul emoțional, de managementul stresului. Sunt mulți pacienți care îmi spun că nu au predispoziție spre diabet. L-am făcut pe sistem nervos. Da, dar este același diabet. Avem predispoziția genetică, factorii epigenetici și factorul final care vine să pună punctul pe i – stresul. Dar până să ai acel stres, tu ai avut ceilalți factori care ți-au alcătuit placa turnantă. Nu putem să dăm vina mereu doar pe stres. Trebuie să existe și alți factori predispozanți pe care i-ai pregătit până atunci. Când a venit lovitura de grație, stresul intens, boala a devenit manifestă. Așa se întâmplă și în alte boli cronice și autoimune.

Cu ce putem înlocui zahărul?

Simona Dragomir: Zahărul este rău în trigliceride mari? Cum putem coborî trigliceridele?

Dr. Ruxandra Pleșea: Cu un consum scăzut de alimente bogate în glucide rapide, nu doar zahăr, dar și pâinea albă, pateuri, covrigi în exces. Toate pot ajunge rapid, în câteva săptămâni, să modifice trigliceridele, să crească nivelul lor. Poate colesterolul nu se modifică atât de rapid în funcție de comportamentul alimentar. De asemenea, în anumite cazuri, poți avea o alimentație corectă și să ai colesterolul mare din alte cauze. La trigliceride, nivelul se corelează mereu cu modul în care mănânci. Aici îi prind mereu pe pacienții mei care îmi spun că au mâncat alte lucruri decât au făcut-o.

Întrebare cititori: Cu ce putem înlocui zahărul? Între zahărul brut și brun, care este diferența?

Dr. Ruxandra Pleșea: Zahărul brut este un prim pas, zahărul alb este al doilea pas care se face pentru a obține zahărul. Zahărul brut din trestie de zahăr are un indice glicemic mai scăzut decât cel alb sau brun de masă. Însă este tot un îndulcitor, nu este trestie de zahăr. Orice îndulcitor este un element scos din contextul holistic al alimentului. Și siropul de arțar, de exemplu, este tot îndulcitor și efectele lui se judecă în aceeași pătrățică: de îndulcitor. Există diferențe între îndulcitori, desigur. Și da, sunt de preferat zahărul brut, mierea, siropul de arțar în detrimentul zahărului alb sau brun. Zahărul brun și zahărul alb sunt la fel de nesănătoase. Cel brun are urme de minerale, de melasă, nesemnificative. Tot ce este dulce vine la pachet cu efecte metabolice, chiar dacă vorbim despre îndulcitori artificiali. Și aceștia sunt puși sub lupă și studiați din ce în ce mai mult. Au și ei efecte neplăcute, în special pentru copii. Efectele sunt și mai puternice când aceștia consumă îndulcitori artificiali. Ideea este să nu mai avem nevoie de o cantitate așa de mare de dulce și de îndulcitor, nu să înlocuim un zahăr cu un altul. Asta ne va face să ne dorim să consumăm toate aceste alimente cu un gust dulce. Receptorii din creier vor cere mereu mai mult și mai mult, așa apare și adicția pentru zahăr. Nu ne dorim să rămânem în această adicție înlocuind zahărul cu un sirop sau cu miere. Este vorba de cantitate. Dacă vom consuma miere în cantitate mare, ea își va arăta și efectele sale nocive. Dacă vom consuma 1-2 lingurițe, efectele nu vor fi la fel de dramatice.

Întrebare cititori: Xilitolul este bun sau nu?

Dr. Ruxandra Pleșea: Și aici contează cantitatea, pentru că atunci când îl consumi foarte des, frecvent, pot să apară tulburări gastrointestinale, tulburări de floră intestinală. Indicată este și stevia, îndulcitorul pe bază de stevie. Dar dacă vom consuma la cele 3 mese câte o prăjitură mare cu miere și ne vom gândi că este mai bună decât cea cu zahăr, greșim. Cantitatea este mereu importantă de fiecare dată când vorbim despre glucide, nu doar la zahăr: cereale, făină, panificația sunt toate glucide. Mereu trebuie să fim conștienți că de la o cantitate mare de glucide, fie că sunt naturale sau integrale, putem să avem și efecte negative. La fel, nici dacă le reducem total nu este bine. Este bine să echilibrăm această cantitate de glucide prin prezența altor surse de nutrienți cum ar fi proteinele și legumele. Atunci totul se echilibrează.

Legătura dintre zahăr și grăsimi

Întrebare cititori: Cu ce scădem trigliceridele?

Dr. Ruxandra Pleșea: Cu dietă, cu sport, cu somn de calitate, într-o lună, trigliceridele sunt mult îmbunătățite. Aici excludem, desigur, acea situație de dezechilibru major care se moștenește genetic, dislipidemia familială. Acolo, lucrurile sunt mai dificile. Folosim însă stilul de viață ca instrument, chiar și în acele cazuri.

Întrebare cititori:  Am glicemia 139 deși nu mănânc dulciuri. Am o operație pe cord, profil lipidic crescut. Ce pot face?

Dr. Ruxandra Pleșea: Este bine să meargă foarte curând la un diabetolog pentru că aceste analize pun diagnosticul de diabet zaharat, probabil unul de tip 2. Consultul este urmat de tratament și de schimbări în stilul de viață. Pierderea în greutate este foarte importantă și, dacă lucrurile sunt de curând instalate, prin obținerea de normopondere și cu ajutorul unui stil de viață sănătos care include dietă și mișcare, putem să ne așteptăm ca evoluția să fie înspre bine. Putem să atingem chiar valori normale glicemice pe care să le menținem așa cât mai mult timp.

Întrebare cititori: Am diabet de tip 2 de aproape 20 de ani, sunt cu tratament pe bază de pastile. Dimineața am glicemia mai mare decât înainte de prânz sau cină – 135-155 dimineața, față de 100-115. Ce credeți că ar putea fi?

Dr. Ruxandra Pleșea: Este acea glicemie bazală care se obține la prima clipă a dimineții și vorbește despre mai multe procese metabolice care se întâmplă, inclusiv peste noapte, în corpul ei. Nu mi se pare nimic ieșit din comun că există această variație glicemică. Foarte mulți pacienți au glicemiile bazale mai mari. Ține de mișcare, de alimentele consumate seara, de funcționarea ficatului. Pe durata zilei se pot regăsi glicemii mai mici, nu este nimic anormal. Însă tratamentul ar trebui să fie ajustat astfel încât să se controleze această glicemie bazală. Diabetologul este cel care poate face această ajustare de tratament.

Întrebare cititori: Ce suplimente alimentare indici persoanelor cu diabet?

Dr. Ruxandra Pleșea: De regulă, suplimentele se indică în urma unui consult amănunțit. Nu pot să generalizez o rețetă pentru diabetici. Însă putem să vorbim la modul general de nevoia de a testa nivelul de vitamina D, de exemplu. Ne dorim, sigur, suplimente care să lupte cu statusul inflamator cronic și suplimente bazate pe antioxidanți. Însă și acestea se recomandă personalizat, pentru că nu vrem să interfereze cu alte medicamente sau alte condiții ale pacientului. Ne dorim să fie suplimente care să îmbunătățească statusul mitocondrial pentru pacienții cu diabet. Însă totul personalizat.

Întrebare cititori:  Ce cantitate de ciocolata neagră recomanzi copiilor într-o zi?

Dr. Ruxandra Pleșea: Câteva pătrățele, două, după masă, dacă avem un copil care cere așa ceva și care, să spunem, are o oarecare adicție pentru dulce. Însă dacă avem un copil care nu cere nimic, nu să îi dăm. Nu o să îi stimulăm noi apetitul pentru dulce în ideea că este benefic. Dacă ne oprim la câteva pătrățele suntem în control.

Sfaturi pentru diabetici: protecție de coronavirus

Simona Dragomir: Dacă este un copil foarte energic, dacă îi mai dai și ceva dulce, chiar și două pătrățele, capătă și mai multă energie. Să revenim la persoanele cu diabet. În această perioadă în care ele sunt considerate categoria la risc, ce ar trebui să facă astfel încât să încerce să își ajute organismul și să se țină departe de COVID-19?

Dr. Ruxandra Pleșea: Se știe că sunt persoane la risc nu pentru că ar contacta virusul mai repede, ci pentru că au șanse să evolueze mai prost, cu complicații mai grave. O persoană care are acest diagnostic are, în primul rând, datoria să își controleze glicemia cât mai bine prin tratament și prin dietă. Instrumentele pe care le are, dieta, mișcarea, tratamentul sunt cele mai importante acum. Dacă s-a contractat o infecție, chiar și cea cu coronavirus, persoanele cu diabet trebuie sa ajusteze tratamentul în funcție de glicemie. În infecții și glicemia se modifică, tratamentul poate necesita modificări. Poți să știi cum faci acest lucru doar dacă îți testezi glicemia, mult mai des în cazul unei infecții. Dacă avem tendințe de oscilare a glicemiei, trebuie testată din oră în oră. Dacă sunt valori mai mari de 250, ideal ar fi să se testeze și prezența corpilor cetonici în urină, folosind acele bandelete urinare. Dacă există, atunci chiar trebuie apelat la ajutor specializat, trebuie mers la spital. Sigur, ideal este să nu te întâlnești cu virusul. Persoanele care au obezitate morbidă, diabet zaharat, hipertensiune arterială trebuie să respecte cu strictețe restricțiile enunțate de autorități pentru a evita infectarea. Să nu se expună în perioade și în locuri în care există multă lume, să se dezinfecteze pe ei și mediul care îi înconjoară.

Apoi este grija ca glicemiile să fie bune. Dacă vezi că din cauza inactivității sau din cauza emoțiilor negative glicemiile au crescut puțin, ajustezi dieta. Este primul pas. Mai tai din porțiile de carbohidrați: pastele, orzul, cartofii, mămăliga. Consumi în locul lor proteine, carne slabă, ouă slabe, brânză împreună cu legume. Nu mai faci exces de fructe. Uneori, aceste măsuri sunt suficiente. Este important să nu uităm că o infecție când întâlnește echilibrul glicemic, are o desfășurare optimistă. Dacă vine pe un teren dezechilibrat, ne așteptăm ca lucrurile să se complice.

Stresul și nevoia de dulce

Simona Dragomir: Aș vrea să profit că povestești de stres, de perioada pe care o trăim cu toții. Avem momente în care ne simțim mai bine, momente în care ne facem griji. Există o legătură între stres și nevoia de dulce? Care este legătura și ce ar fi de făcut?

Dr. Ruxandra Pleșea: Este o legătură foarte directă. Orice emoție negativă se calmează cu mâncare. Primul pas este să conștientizăm că avem tendința să facem acest lucru și atunci să înlocuim acest obicei cu un altul care este mai puțin dăunător. Să ne propunem să dăm un telefon unui prieten, să citim o carte care ne relaxează, în loc să mâncăm. Putem să stăpânim poftele de dulce doar dacă suntem bine mâncați în avans, dacă avem o dietă echilibrată, cu mulți nutrienți de calitate. Doar așa ne va fi mai puțin poftă de dulce. Dacă suntem într-o eternă restricție sau nu avem toți nutrienții de care avem nevoie, corpul ne trimite semnale că trebuie să mâncăm în continuare. Acesta este instinctul care vorbește, însă vine dintr-o nevoie. Prin urmare, în primul rând trebuie să rezolvăm acea nevoie, de nutrienți. Dacă practicăm activitate fizică este atenuată pofta de dulce. Așa că, din păcate, și dacă stăm la apartament trebuie să facem o oră pe zi de mișcare. Și da, este mai greu în această perioadă însă ne ușurăm lucrurile dacă nu avem dușmanul în casă, dacă nu cumpărăm dulciuri. Putem chiar și să scăpăm de adicția de dulciuri în perioada de izolare. Acest timp petrecut în casă îl văd ca pe o invitație să vedem că se poate trăi și fără dulce, că se poate găti sănătos.

Întrebare cititori: În legătură cu celulita, cum se poate scăpa de această neplăcere?

Dr. Ruxandra Pleșea: Celulita este o problemă cosmetică ce vorbește de foarte multe dezechilibre nutriționale, de mișcare, de hrănite a țesutului gras. Zahărul și alimentele pro-inflamatorii pun umărul la dezvoltarea celulitei – o stare inflamatorie cronică. Da, și persoanele slabe au țesut gras, chiar dacă într-o cantitate mai mică. Dacă acesta este prost hrănit, prost oxigenat, dacă sistemul limfatic nu funcționează cum ne dorim, dacă ficatul nu funcționează optim, dacă asociem mai multe piese în acest puzzle, putem avea celulită și la o greutate normală. Ține și de statusul hormonal. Acesta, la rândul lui, ține tot de alimentație. De asemenea, legătura dintre consumul de zahăr și dezechilibrele hormonale este intens studiat.

Pentru a vedea întreaga discuție și pentru a vă bucura de informațiile aduse de dr. Ruxandra Pleșea la Ziarul de Sănătate, vă invităm să urmăriți video-ul din prima parte a acestui articol.

Etichete articol:
Articolul precedent
Cum ne îngrijim tenul și mâinile în contextul COVID-19?
Articolul următor
Intestinul sănătos: secretul unei imunități puternice

Niciun rezultat găsit.

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria:
NutrițieVideo
Zenyth - Suplimente premium
Meniu