Contributors, Nutriție

Kilograme în plus din cauza antibioticelor?

Autor:
325 vizualizări
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 3 minute
Vezi toate articolele despre:

În ultimii 16 ani, numărul persoanelor supraponderale din întreaga lume s-a triplat, dar şi mai îngrijorătoare este creşterea numărului persoanelor cu indicele de masă corporală (IMC) foarte mare. Din 1989 şi până în prezent, numărul persoanelor obeze cu un IMC mai mare de 30 s-a dublat, numărul persoanelor cu un IMC mai mare de 40 a crescut de cinci ori, iar numărul celor cu IMC mai mare de 50 a crescut de zece ori.

Cercetătorii nu pot justifica această creştere explozivă a numărului de persoane cu obezitate avansată doar prin factorii declanşatori deja cunoscuți (alimentația hipercalorică, lipsa de mişcare, consumul de alimente super rafinate şi procesate). Studiile efectuate în ultimii ani au evidențiat existența unei corelații puternice între microflora intestinală, antibiotice şi obezitate.

Antibioticele, folosite pe scară largă pentru îngrăşarea animalelor

Ne mai mirăm că copii tratați cu antibiotice devin supraponderali? Toată lumea ştie că antibioticele sunt destinate tratării infecțiilor bacteriene. În zootehnie şi acvacultură însă, antibioticele administrate în doze subterapeutice în furajele sau apa animalelor, păsărilor sau peştilor ajută la creşterea în greutate. Aproape 50% din antibioticele din întreaga lume sunt utilizate în zootehnie, avicultură şi acvacultură.

Autoritatea europeană pentru siguranță alimentelor EFSA, în raportul elaborat în 2015, a arătat că, din totalul tratamentelor cu antibiotice administrate animalelor, doar 9% este corelat cu infecții bacteriene, restul de 91% constituind administrări în doze subterapeutice, în scopul stimulării creşterii în greutate sau prevenirii unor afecțiuni microbiene.
Studiile realizate au dovedit că antibioticele au aceleaşi efecte şi la om, cei mai afectați fiind copiii, mai ales dacă în primii doi ani de viață li se administrează tratamente repetate (de 3-4 ori) cu antibiotic. În general, la copiii până în 2 ani, refacerea microbiotei afectată de un tratament cu antibiotic durează cam 1 an, iar administrarea repetată a acestora împiedică reechilibrarea florei intestinale, cu impact negativ major atât asupra sănătății intestinului, cât şi asupra proceselor normale de metabolizare şi de apărare a organismului (imunității).
Copiii cărora li se administrează antibiotice iau în greutate mai repede decât cei care nu iau medicamente, iar această creştere a masei corporale este cumulativă şi progresivă.
O explicație a acestui fapt este aceea că antibioticele distrug anumite bacterii din intestin şi favorizează înmulțirea unor altor bacterii care descompun produsele alimentare în mod diferit, putând determina intensificarea absorbției unor nutrienți şi acumularea de grăsimi în organism.

Cu ştiință sau fără ştiință consumăm zilnic antibiotice!

Comunitatea ştiințifică şi medicală îşi exprimă îngrijorarea privind extinderea necontrolată a utilizării antibioticelor în hrana animalelor, apreciindu-se că până în anul 2030, consumul acestora se va amplifică cu peste 60%.
Deşi principalul motiv de îngrijorare legat de folosirea în exces a antibioticelor este acela că provoacă apariția unor bacterii rezistente, un efect mai puțin cunoscut, dar la fel de nociv, este legat de efectele lor asupra metabolismului uman, cu implicații în apariția obezității şi diabetului.

Ingestia antibioticelor este urmare a tratamentelor medicale, dar şi a consumului de produse de origine animală provenite din crescătorii convenționale, unde antibioticele sunt utilizate în scopul îngrăşării animalelor.

Administrate sistemic (prelungit) animalelor, antibioticele sunt metabolizate, o parte din acestea se acumulează în carne, lapte, ouă, iar o altă parte se elimină în mediu şi pot contamina solul, apa şi plantele, astfel încât chiar şi aşa-numitele vegetale „organice“ pot cumula cantități apreciabile de reziduuri de antibiotic, dacă în cultura lor se foloseşte îngrăşământ organic (bălegar) provenit din ferme de animale cărora li se administrează, în hrană sau apă, cantități foarte mici de antibiotic.

O soluție ar fi conştientizarea tuturor fermierilor privind implicațiile negative şi riscurile crescute pentru sănătatea omului, determinate de utilizarea antibioticelor în alimentația animalelor, limitarea drastică a administrării acestora, doar ca alternativă terapeutică a bolilor bacteriene şi microbiene şi consumul de carne, lapte, ouă organice sau a legumelor organice.

    Surse:

  • gastrojournal.org/article/S0016-5085%2816%2900352-8/abstract
  • nihrecord.nih.gov/newsletters/2014/11_21_2014/story1.htm
Etichete articol:
Articolul precedent
Probioticele ne ajută să scăpăm de pofta de dulciuri
Articolul următor
Bacteriile duc o „viață socială“ activă

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria:
ContributorsNutriție
Zenyth - Suplimente premium

Te-ar putea interesa și:

Meniu