Sănătate

„Creierul din intestin“, responsabil cu buna dispoziție

Autor:
2K vizualizări
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 4 minute
Vezi toate articolele despre:

Senzația de „fluturi în stomac“ este cauzată de o rețea neuronală foarte fină existentă în sistemul nostru digestiv, pe care oamenii de știință au numit-o „al doilea creier“. O cercetare mai profundă a acestei mase neuronale, plină de neurotransmițători, a condus la concluzia că, dincolo de procesele legate de digestie, în intestine și stomac se află și alte conexiuni care provoacă uneori spasmul nervos cunoscut sub denumirea de „fluturi în stomac“. Micul creier din intestinele noastre, aflat în legătură directă cu creierul mare din cutia craniană, este responsabil parțial nu numai pentru starea noastră de bine, de bună dispoziție, ci joacă un rol important în declanșarea anumitor boli ce apar în întreg organismul uman.

Deși are o influență destul de mare asupra stării noastre de bine, acest al doilea creier nu are o legătură directă cu deciziile pe care le luăm sau cu gândurile și ideile noastre. Potrivit cercetătorilor de la Columbia University Medical Center, tot ceea ce ține de filosofie, poezie sau alte procese ale gândirii cu impact major asupra umanității este rezultatul activității cerebrale, fără o legătură directă cu această masă neuronală fină descoperită la nivelul intestinelor.
Cunoscut drept sistemul nervos enteric, acest al doilea creier este format din teci de neuroni încorporate în pereţii tubului intestinului gros sau ai tubului digestiv, care măsoară circa 9 metri, pus cap la cap, de la esofag la anus. Acesta conține aproximativ 100 de milioane de neuroni, mai mult decât în măduva spinării sau a sistemului nervos periferic, potrivit cercetătorilor americani. Aceștia consideră că, dată fiind complexitatea acestei rețele neuronale, nu poate fi implicată doar în procesele legate de digestie. Ultimele cercetări în domeniu au condus la concluzia, șocantă chiar și pentru descoperitorii ei, că aproximativ 90% dintre aceste fibre nervoase viscerale transportă informaţii de la intestin la creier, şi nu invers. Al doilea creier visceral dă informații despre starea noastră de bine și într-un mod mai puțin înțeles. O mare parte din emoțiile noastre sunt influențate de nervii din intestin. Senzația de fluturi în stomac este considerată din această perspectivă un răspuns la stresul reflectat în starea noastră fiziologică.

O nouă știință medicală: neurogastroenterologia

Deşi tulburările gastrointestinale pot deteriora starea generală de bine, din punct de vedere emoţional vinovate de multe dintre indispozițiile noastre sunt mesajele primite de la acest creier visceral. Așa se explică faptul că stimularea electrică a nervului vag – un bun tratament în mai multe forme de depresie – poate imita semnalele primite de aici. Întrebarea care se pune este dacă și alte forme de tratament pentru afecțiuni mentale pot influența activitatea acestei zone din intestin. Sistemul nervos enteric utilizează peste 30 de neurotransmțători, ca și creierul din sistemul nervos central, mai mult de 95% din serotonina – supranumită și hormonul fericirii – fabricată în corp se regăsește în intestinele noastre. Deoarece multe dintre medicamentele antidepresive (denumite inhibitori specifici ai recaptării serotoninei) au ca efect creșterea nivelului acesteia, nu este de mirare faptul că medicamentele menite să provoace schimbări chimice în sistemul nervos central al pacientului pot adesea să provoace probleme gastrointestinale ca un efect secundar. Sindromul colonului iritabil – ce afectează peste 25% dintre adulți – este provocat de o cantitate prea mare de serotonină ajunsă în viscere, deci ar putea fi considerată o boală mentală a celui de-al doilea creier al nostru.

Serotonina: efecte surprinzătoare

Oamenii de știință au ajuns la concluzia că nivelul crescut de serotonină fabricată de sistemul nervos enteric poate fi răspunsul pentru vindecarea mai multor afecțiuni: astfel, un studiu realizat pe rozătoare a condus la concluzia că un medicament realizat pentru a micșora nivelul de serotonină din viscere poate vindeca osteoporoza, una dintre cele mai răspândite afecțiuni ale femeilor aflate la postmenopauză. Rezultatul acestui studiu a fost total surprinzător chiar și pentru cercetătorii americani, care nu se așteptau ca intestinul să fie locul în care se reglează masa osoasă a organismului, descoperire ce ar putea conduce la vindecarea osteoporozei, pentru început în cazul șoarecilor care au răspuns pozitiv la acest experiment.
Cercetătorii din Departamentul de Dezvoltare și Genetică din cadrul Centrului Medical al Universității Columbia au identificat și alte utilizări ale acestei descoperiri: serotonina provenind din al doilea creier ar putea juca în parte un rol important în vindecarea autismului, tulburare de dezvoltare ce poate apărea în copilăria timpurie. S-a descoperit că aceleaşi gene implicate în formarea sinapsei dintre neuronii din creier sunt implicate în formarea sinapsei alimentare. Dacă aceleași gene sunt implicate, atunci acesta ar fi răspunsul la întrebarea de ce atât de mulți copiii cu autism au o activitate gastrointestinală anormală și, în plus, au niveluri ridicate de serotonină în sânge.
Probabil că, în viitor, dezvoltarea acestui nou domeniu medical, neurogastroenterologia, va oferi noi răspunsuri legate de modul de lucru al celui de-al doilea creier ca şi despre impactul acestuia asupra corpului şi a minţii. Cercetătorii americani au concluzionat că era momentul să ne uităm cu mai mare atenție la sistemul nervos enteric și să realizăm că multe dintre afecțiunile sistemului nervos central sunt cauzate, de fapt, de proasta funcționare a celui dintâi. Într-o zi probabil că vor fi binecunoscute și conexiunile dintre boli şi leziuni în intestin, pe sistem nervos, așa cum unele probleme din creier şi măduva spinării ne indică astăzi apariția sclerozei multiple. Descoperirile de ultimă oră se îndreaptă acum înspre investigarea modului în care cel de-al doilea creier mediază răspunsul imun al organismului; la urma urmei, cel puțin 70% din sistemul nostru imunitar este orientat spre intestin pentru a expulza şi ucide invadatorii străini. În acest moment, oamenii de știință studiază modul în care trilioane de bacterii din intestin „comunică“ cu celulele sistemului nervos enteric. Munca acestora conduce și la ipoteza că psihiatrii vor trebui să se îndrepte în viitorul mai apropiat sau îndepărtat spre tratarea bolilor sistemului nervos enteric pentru a fi convinși că vor obține rezultate remarcabile în eradicarea unora dintre bolile mentale ale omenirii.
De fapt, cu toții vom ajunge să ținem cont, indiferent de cât de rezistenți suntem fizic și mental, de „starea afectivă“ a intestinelor noastre, dacă vom dori să ne bucurăm de o bună stare de sănătate.

    Sursa:

  • scientificamerican.com/article/gut-second-brain/
Etichete articol:
Articolul precedent
De ce este numit Alzheimerul diabet de tip 3?
Articolul următor
Tu știi care este poziția corectă pe toaletă?

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Sănătate
Zenyth - Suplimente premium

Te-ar putea interesa și:

Meniu