Sănătate

Infecția cu Candida

Autor:
1K vizualizări
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 6 minute
Vezi toate articolele despre:

70% dintre persoane fac infecția cel puțin o dată în viață

Candida albicans este o ciupercă (fung) din familia drojdiilor (Saccharomycetaceae), genul Candida, care se află în număr mic pe piele şi pe mucoasele tractului gastrointestinal (fără a provoca infecții), coabitând în mod normal cu diferite alte microorganisme folositoare sau dăunătoare. În condiții de dezechilibrare a balanței între speciile microbiomului, Candida se poate înmulți considerabil şi poate provoca cea mai mare parte a afecțiunilor fungice numite candidoze. Genul Candida cuprinde peste 150 de specii, dintre care 15 sunt asociate infecțiilor micotice la oameni. Când devine sistemică, candidoza poate influența absorbția nutrienților la nivel gastrointestinal.

Știați că?
Pe plan global se estimează că 70% din oameni au fost afectați cel puțin o dată în viață de o infecție superficială cu Candida albicans (pe piele sau pe mucoasa bucală sau vaginală) şi că multe afecțiuni pot avea ca punct de pornire dezvoltarea în exces a acestei ciuperci. La pacienții cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cei cu SIDA sau cancer, ajungerea Candidei în sânge poate fi fatală în până la 34% din cazuri.

Manifestările posibile cele mai frecvente sunt: balonări, gaze intestinale, diaree, oboseală, dureri de cap, amețeală, stare depresivă, infecții vaginale repetate (la femei). De multe ori, acestea pot fi asociate altor afecțiuni sau dezechilibre în organism, aşa încât doar testele de investigare a Candidei, respectiv: analiza fecalelor, a anticorpilor specifici în sânge, precum şi analiza acizilor organici în urină pot fi considerate relevante pentru depistarea infecției.

Care sunt persoanele cu risc de dezvoltare a infecțiilor candidozice?

Persoanele cu risc crescut de a dezvolta infecții candidozice sunt cei ce fac tratamente repetate (de lungă durată) cu: antibiotice, citostatice, radiații, imunodepresive, cortizon, hormoni, pilule contraceptive orale, diabeticii, persoanele cu încărcătură de metale grele, cu un sistem imunitar deficient, cu hipotiroidism, cu stres cronic, precum şi persoanele care consumă multe zaharuri rafinate sau alcool.

Ce este Candida?

Este un organism microscopic, unicelular, care de obicei trăiește inofensiv în organisme vii, se reproduce asexuat (prin înmugurire, proces care implică formarea unei celule noi şi desprinderea acesteia de celula mamă) și se hrăneşte cu unele produse secundare ale organismului: țesut mort și zaharuri din alimente. Candida albicans este o ciupercă polimorfă, deoarece se poate dezvolta fie sub formă de ciupercă înmugurită, fie sub formă de hife filamentoase. În cazul în care celulele desprinse de celula de bază în timpul procesului de reproducere nu se separă, se formează un lanț de celule, numit pseudohife.

Candida și afectarea microbiomului intestinal

Una dintre cele mai comune cauze este afectarea microbiomului intestinal din cauza utilizării pe scară largă a antibioticelor (atât direct ca terapie antimicrobiană, cât şi indirect prin ingerarea produselor de origine animală sau chiar vegetală ce conțin antibiotice) şi a altor grupe de medicamente, care determină atât alterarea microflorei intestinale, afectarea mucoasei şi pereților intestinali şi dezechilibrarea sistemului imunitar. Stresul, bolile şi calitatea slabă a alimentelor, asociată deprinderilor alimentare nesănătoase (consum de alimente fără valoare nutrițională) sau practicilor agricole moderne (care sărăcesc solul în minerale utile), contribuie de asemenea la slăbirea sistemului imunitar şi implicit la creşterea riscului de dezvoltarea a infecțiilor microbiene.

Cum se transmite ciuperca?

Candida albicans este de obicei transmisă în timpul naşterii de la mamă la copil și rămâne ca parte normală a microflorei lui. Mai rar poate fi transmisă prin contact sexual. Infecțiile dobândite prin transmiterea directă de la om la om sunt caracteristice pacienților imunocompromişi care pot dobândi ciuperca de la personalul sanitar sau din mediile infectate din spital (cu o rată de 40%) şi care din cauza perturbării funcționării sistemului lor imunitar nu reuşesc să țină sub control dezvoltarea acesteia.

Infecția cu Candida este mai gravă decât ai crede

Cercetătorii de la Universitatea Medical Center din Maryland aproximează la 75% numărul femeilor care au avut cel puțin o infecție vaginală cu Candida, pe parcursul vieții lor. Comunitatea ştiințifică medicală este îngrijorată de impactul potențial pe care candidoza femeilor fertile o are asupra viitorilor copii. Unii cercetători au stabilit corelația dintre infectarea femeilor cu Candida şi creşterea numărului de cazuri de autism la copii. Cercetări recente au dovedit că, în formele sale active, Candida aderă la celulele ce căptuşesc intestinul, la vasele de sânge, pe care le poate deteriora. Aderă de asemenea la celulele ce căptuşesc organele cavitare (tub digestiv, căi biliare, urinare), pe care le inflamează, făcându-le susceptibile la procese de cancerizare. În concluzie, dacă există şi nu este tratată, candidoza prezintă riscuri mari pentru sănătate şi chiar pentru viață, mai ales că de multe ori prezența ei nu este uşor de evidențiat.

De ce este Candida atât de rezistență şi de virulentă?

Polimorfismul Candidei (influențat în mare măsură de pH, temperatură, nivelul de bioxid de carbon şi moleculele semnal (farnesol, tirosol, dodecanol) face ca prin transformarea în diferite forme (drojdie, hife sau pseudohife), aceasta să supraviețuiască şi să se înmulțească în cele mai variate medii. Un fenomen fără precedent pentru un agent patogen uman este abilitatea de a schimba controlat pH-ul gazdei (prin eliberarea de amoniac în timpul descompunerii aminoacizilor), ceea ce creează microclimatul necesar trecerii în stare de hife, formă considerată a fi activă în infecții (în timp ce forma de drojdie este considerată a fi importantă în răspândirea ciupercii).

C. albicans este o specie invazivă, deoarece cauzează nu numai infecții superficiale, dar poate provoca, de asemenea, infecții sistemice prin penetrarea barierelor epiteliale. Este considerată un agent patogen neobișnuit, deoarece poate invada celulele epiteliale prin intermediul a două mecanisme distincte: induce endocitoza asemănător cu bacteriile patogene intracelulare (determină celula gazdă să „înghită“ ciuperca patogenă) și penetrează activ, similar cu ciupercile patogene din plante (distrugând membrana celulei gazdă).

C. albicans are capacitatea de a forma biofilme (de multe ori în coabitare cu unele specii bacteriene), atât pe suprafețe vii, cât și non-vii, cum ar fi mucoasa membranelor, respectiv catetere. După aderarea celulelor la suprafață, există o dezvoltare a celulelor hife în partea superioară a biofilmului, ceea ce îi conferă o rezistență sporită. Maturarea biofilmului şi dispersia celulelor în el contribuie la virulența agenților patogeni. Studii recente arată că biofilmele protejează colonia de C. albicans împotriva atacului neutrofilelor (molecule ale sistemului imunitar) și împiedică formarea speciilor reactive de oxigen (care au potențial distructiv asupra ciupercii).

C. albicans secretă 3 clase principale de enzime (hidrolaze: proteaze, fosfolipaze și lipaze), care se consideră că facilitează pe de o parte penetrarea activă a agenților patogeni în celulele gazdă și, pe de altă parte, absorbția substanțelor nutritive din mediul extracelular.

Candida poate suferi adaptări metabolice. Deşi se întâlneşte în mod obişnuit în microbiomul gastrointestinal al omului sănătos (bogat în nutrienți), în timpul schimbărilor apărute pe parcursul unei infecții (când nivelul elementelor nutritive se schimbă), ciuperca poate suferi rapid adaptări metabolice, modificându-şi glicoliza, gluconeogeneza și răspunsul la înfometare. De exemplu, în candidemie, C. albicans infectează fluxul sanguin, care este de obicei bogat în glucoză. Cu toate acestea, există posibilitatea să fie fagocitată („înghițită“) de o celulă macrofagă sau de o neutrofilă. Pentru a-şi masca prezența şi a scăpa de atacul celulelor sistemului imunitar, C. albicans renunță la consumul de zahăr (la glicoliză) şi ca răspuns la înfometare, pentru a-şi asigura supraviețuirea, îşi activează ciclul glioxilat, în paralel cu trecerea ei din forma de drojdie, în forma de hifă. Datorită acestei flexibilități, C. albicans localizată în fluxul sangvin poate infecta aproape orice organ din corpul uman, cauzând candidemia (infecția generalizată cu rată foarte mare de mortalitate), extrem de rezistentă la atacul moleculelor sistemului imunitar.

Cum acționează Candida?

Forma de hifă (tubulară, lungă şi subțire) este extrem de virulentă şi are capacitatea de a invada alte sectoare ale corpului. La nivel intestinal acestea pot cauza sau agrava sindromul intestinului permeabil (leaky gut). Aceste hife se fixează precum nişte rădăcini în pereții intestinului, iar enzima secretată, numită proteinază, descompune straturile protectoare de mucus (care în mod normal formează o barieră chimică protectoare) şi permite crearea unor locaşuri prin care atât metaboliți toxici produşi de ciupercă, cât şi alimente parțial digerate sau alte microorganisme pot pătrunde în fluxul sangvin.

Un studiu publicat în Infection and Immunity (1996) a concluzionat că C. albicans este capabilă să secrete o enzimă numită protează, care dizolvă mucina, acesta fiind mecanismul prin care se distruge bariera chimică asigurată de mucusul ce protejează epiteliului pereților intestinali. În acelaşi studiu s-a demonstrat că C. Albicans secretă şi o enzimă care descompune proteinele si poate degrada keratina epitelială (o proteină care protejează celulele epiteliale), colagenul dermic, albumina (proteina principală în sânge uman), hemoglobina (proteina care transportă oxigenul) și imunoglobulina A (un anticorp care joacă un rol critic în imunitatea mucoaselor).

Profilaxia infecției cu Candida

  • Evitarea tratamentelor repetate sau nejustificate cu antibiotice.
  • Reducerea/eliminarea carbohidraților rafinați (zahăr, făină albă, orez alb, amidon, fructoză).
  • Evitarea îndulcitorilor sintetici.
  • Administrarea de enzime digestive şi/sau betaină hidroclorică (în caz de hipoaciditate gastrică).

Surse:

  • eurekalert.org/pub_releases/2004-06/ru-bid062504.php
  • ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3928396/
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22428031
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21407800
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23033146
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22909057
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21586647
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16427751
  • mbio.asm.org/content/4/1/e00526-12.full
  • resjournal.kku.ac.th/abstract/17_4_630.pdf
  • femsle.oxfordjournals.org/content/153/2/349
  • ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC174406/
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15711533
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26149083
  • resjournal.kku.ac.th/abstract/17_4_630.pdf
  • repositorium.sdum.uminho.pt/bitstream/1822/35892/1/document_21043_1.pdf
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16720504
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23021572
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22909057
  • ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20629753
  • journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0012050
Etichete articol:
Articolul precedent
Luptă împotriva stresului cu plante adaptogene!
Articolul următor
Care este legătura dintre somn și siluetă?

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Sănătate
Zenyth - Suplimente premium

Te-ar putea interesa și:

Meniu