Sănătate

Motivul real pentru care avem alergii

Autor:
342 vizualizări
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 4 minute
Vezi toate articolele despre:

Statisticile arată că doar în SUA, peste 18 milioane de oameni suferă de febra fânului (rinită alergică), iar alergiile alimentare afectează milioane de copii americani. Prevalența alergiilor în multe alte țări este în continuă creștere. Lista de alergeni include (dar nu se limitează la) latex, aur, polen, penicilină, venin de insecte, alune, papaya, înțepături de meduze, parfum, ouă, fecale de acarieni de casă, nuci pecan, somon, carne de vită și nichel. Însă alergiile nu sunt pur și simplu o greșeală biologică, ci majoritatea sunt un fel de apărare esențială împotriva substanțelor chimice nocive. Odată ce aceste substanțe declanșază o alergie, simptomele pot fi extrem de periculoase, ajungând chiar la moarte. Pentru anumite persoane, alergiile pot declanșa o reacție a întregului corp, cu potențial letal, cunoscută sub denumirea de șoc anafilactic. Povara colectivă a acestor probleme este extraordinară, însă opțiunile de tratament sunt destul de limitate.

Alergiile – apărare esențială împotriva substanțelor chimice nocive

Există voci care susțin că am putea avea tratamente mai eficiente dacă oamenii ar înțelege relațiile cauzale care stau la baza reacțiilor alergice. Celulele sunt stârnite, produsele chimice eliberate și semnalele transmise, însă cercetătorii au trasat doar parțial acest proces. Ruslan Medzhitov de la Anlyan Center for Medical Research and Education din cadrul Yale School of Medicine, alături de echipa sa de postdoctoranzi și absolvenți, a făcut numeroase descoperiri referitoare la sistemul imunitar. Acum Medzhitov își îndreaptă atenția spre o întrebare care ar putea schimba imunologia încă o dată: de ce avem alergii? Nimeni nu are un răspuns ferm, însă teroriile sugerează că alergiile sunt un „rateu“ al apărării împotriva paraziților. În țările industrializate, în cazul în care astfel de infecții sunt rare, acest sistem reacționează într-un mod exagerat la obiective inofensive, făcându-ne vulnerabili în acest proces.

Medzhitov crede că alergiile sunt o apărare esențială împotriva substanțelor chimice nocive, apărare care a servit din plin strămoșilor noștri. Se pare că medicii din lumea antică știau despre alergii. Acum circa 3000 de ani, medicii chinezi descriau „febra plantelor“, care provoca secreții nazale toamna. Există dovezi conform cărora faraonul egiptean Menes a murit din cauza mușcăturii unei viespi în anul 2641 î. Hr., iar un mileniu și jumătate mai târziu, filosoful roman Lucretius spunea: „Ceea ce este hrană pentru cineva poate fi otrava amară a altora“. Alți cercetători au observat că unele medicamente cauzează urticarie și alte simptome, iar această sensibilitate este opusul protecției pe care anticorpii o furnizează împotriva bolilor infecțioase. Doctorul austriac Clemens von Pirquet se întreabă cum substanțele care intră în corp pot schimba modul în care organismul reacționează. Pentru a descrie acest răspuns, el a creat cuvântul „alergie“, din cuvintele grecești „allos“ (altele) și „ergon“ (muncă).

De ce avem alergii?

În perioada următoare, oamenii de știință au descoperit că etapele moleculare ale acestor reacții au fost extrem de asemănătoare. Procesul începe atunci când un alergen ajunge pe una dintre suprafețele corpului (piele, ochi, mucoasă nazală, gură, căi respiratorii sau intestin), care sunt încărcate cu celule ale sistemului imunitar (un fel de santinele de frontieră).

Atunci când o astfel de santinelă întâlnește un alergen, ea acaparează și demolează invadatorul, apoi zugrăvește suprafața sa exterioară cu fragmente ale substanței, în timp ce în jurul celulei se localizează o parte din țesutul limfatic. Acolo ajung fragmente ale altor celule ale sistemului imunitar, care produc un anticorp specific bifurcat, cunoscut sub numele de imunoglobulina E sau IgE. Acești anticorpi vor declanșa un răspuns în cazul în care se confruntă din nou cu alergenul. Reacția începe atunci când un anticorp activează o componentă a sistemului imunitar (mastocitele), care apoi explodează într-un baraj de chimicale. Unele dintre aceste substanțe chimice includ dispozitivul de blocare pe nervi, declanșând mâncărime și tuse. Uneori, se produce mucus în exces, iar mușchii căilor respiratorii se pot contracta, făcând respirația dificilă.

O descoperire fundamentală în imunologie

Alergiile sunt, într-un mod ciudat, selective. Numai unii oameni au alergii și numai unele substanțe sunt alergene. Uneori, oamenii dezvoltă alergiile relativ târziu în viață, iar uneori alergiile din copilărie dispar. Alături de alți cercetători, Medzhitov a descoperit o nouă clasă de senzor pe suprafața unui anumit tip de celule imunitare. Confruntându-se cu un invadator, acești senzori îl țin strâns pe intrus și declanșează o alarmă chimică, ce activează alte celule ale sistemului imunitar pentru a căuta în zonă agenți patogeni ce trebuie distruși. Descoperirea acestor senzori, acum numiți „toll-like receptors“, a fost considerată o descoperire fundamentală în imunologie.

Uneori, infecțiile produc o inflamație la nivelul organismului, numită septicemie. Se crede că această septicemie lovește aproximativ 1 milion de oameni în SUA, dintre care jumătate mor. De ani de zile, oamenii de știință au considerat că o toxină bacteriană poate determina sistemul imunitar să funcționeze defectuos, dar septicemia este doar o exagerare a apărării imune obișnuite împotriva bacteriilor și a altor invadatori. În loc să acționeze la nivel local, sistemul imunitar răspunde accidental pe tot corpul. În șocul septic, aceste mecanisme sunt activate mult mai puternic decât este necesar, iar asta poate ucide. Medzhitov spune că dacă oamenii de știință au o înțelegere clară a mecanismelor biologice care stau la baza septicemiei, ei pot dezvolta tratamente pentru cauza reală a stării de suprareacție a receptorilor toll-like.

Sistemul de alarmă al organismului

Alergenii cauzează adesea și daune fizice, astfel încât avem nevoie de apărare împotriva lor. Reacțiile imunitare exagerate ar putea fi strategia organismului pentru a scăpa de alergeni. Medzhitov a realizat o altă serie de experimente care arată că detectarea alergenilor se produce ca într-un sistem de alarmă. Astfel, intrusul este detectat nu prin recunoașterea feței, ci prin prejudiciul creat. Pagubele produse de un alergen activează sistemul imunitar, care adună moleculele și produce anticorpi pentru ele. După ce intrusul a fost identificat, el poate fi reținut mai ușor data viitoare când încearcă să pătrundă în sistem.

Înțelegerea scopului alergiilor ar putea duce la schimbări importante în modul în care acestea sunt tratate. Este la fel ca în cazul durerii: este normal să simți durere și e periculos doar atunci când e prea multă. Blocarea completă a apărării alergice nu este o idee bună, la fel ca în cazul blocării durerii. Strănuți pentru a te proteja. Dacă nu îți place strănutul, atunci e cu totul altceva. Tu cum privești alergiile?

    Sursa:

  • qz.com/689806/a-controversial-theory-may-explain-the-real-reason-humans-have-allergies
Etichete articol:
Articolul precedent
Hipertensiunea în sarcină prevestește sindromul metabolic
Articolul următor
Bacteriile din intestin, vinovate de oboseala cronică

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Sănătate
Zenyth - Suplimente premium

Te-ar putea interesa și:

Meniu