Sănătate

Sindromul metabolic: 4 boli într-una singură

Autor:
798 vizualizări
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 3 minute
Vezi toate articolele despre:

Denumit și „Sindromul X” sau „Ucigașul tăcut”, sindromul metabolic este o patologie care reunește 4 maladii ale civilizației moderne: obezitatea, hipertensiunea, dislipidemia și diabetul. „În România, peste 38% din populația adultă, cu vârsta între 20 și 79 de ani, prezintă sindrom metabolic. Cei mai afectați sunt bărbații, într-un procent de 42%, iar dintre femei – 35% sunt cu sindrom metabolic”, a declarat prof. dr. Maria Moța, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în cadrul Conferinței „Sindromul Metabolic: Abordare multidisciplinară”, desfășurată în perioada 6-7 octombrie 2016, la București. Datele prezentate de prof. Maria Moța provin din Studiul PREDATORR, cel mai important studiu epidemiologic cu privire la prevalența diabetului, obezității, dislipidemiei, hipertensiunii în rândul populației din țara noastră.

Tot mai mulți tineri, victime ale sindromului metabolic

Studiul PREDATORR a scos la iveală o situație îngrijorătoare privind starea de sănătate a populației din România. „Faptul că 38,4% dintre români sunt afectați de sindromul metabolic arată că această problemă de sănătate publică este mai frecventă în țara noastră decât în SUA, unde studiile arată un procent de 36%. Ceea ce am descoperit în România este un procent mult mai mare decât ni-l imaginam inițial”, a subliniat prof. dr. Maria Moța.

Mai mult, studiul indică o prevalență crescută a sindromului metabolic în rândul tinerilor. Peste 20% din populația între 20 și 30 de ani prezintă sindrom metabolic. Ce înseamnă acest lucru? Că tot mai mulți tineri sunt predispuși la boli cardiovasculare și diabet, acestea fiind riscurile majore ale sindromului metabolic.

Peste 80% dintre tinerii cu sindrom metabolic au hipertensiune arterială, mai reiese din studiul PREDATORR. Iar 15% dintre tineri au perturbări ale metabolismului glucidic (rezistență la insulină, glicemie crescută sau chiar se află sub tratament antidiabetic).

În acest context, prof. dr. Maria Moța atrage atenția asupra necesității de a depista din vreme și a ține sub control sindromul metabolic, pentru că persoanele afectate au un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare. Or, după arată clar statisticile Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate în rândul populației.

De la sindrom metabolic la infarct sau AVC

Persoanele diagnosticate cu sindrom metabolic au de 4 ori mai multe riscuri de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral (AVC).

Studiul PREDATORR a evidențiat că peste 90% dintre pacienții cu sindrom metabolic prezintă simultan hipertensiune arterială și/sau dislipidemie (colesterol și trigliceride crescute). Împreună, aceștia contituie principalul pericol în apariția unui infact sau AVC. Cum se ajunge de la sindrom metabolic la accident cardiovascular? Se intră într-un cerc vicios: excesul de lipide (colesterol și trigliceride) duce la formarea plăcilor de aterom de-a lungul arterelor (ateroscleroză) și la apariția unor leziuni inflamatoare. Acest fenomen este agravat de obezitate și rezistență la insulină (diabet). În stadiile avansate de boală și în condițiile hipertensiunii arteriale, la un moment dat, o arteră (fie la nivelul cordului, fie la nivel cerebral) se blochează, ceea ce duce la apariția infarctului miocardic, respectiv la accident vascular cerebral.

Optimizarea stilului de viață, tratament de bază

În circa 24% dintre cazurile de sindrom metabolic, cauza o reprezintă transmiterea ereditară. Dar chiar dacă ereditatea joacă un rol important în apariția sindromului, nu trebuie neglijați factorii de mediu. Știm că factorii genetici interacționează puternic cu factorii de mediu. Ca atare, un stil de viață nesănătos, cu alimentație dezechilibrată și sedentarism devin cauze determinante ale sindromului metabolic”, a explicat, în cadrul conferinței, șef de lucrări dr. Anca Crăciun, de la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

De aceea, optimizarea stilului de viață face parte din tratamentul de bază al sindromului metabolic. Având în vedere că 96% din pacienții cu sindrom metabolic prezintă obezitate abdominală, evident că se recomandă în primul rând un regim alimentar ce vizează reducerea excesului ponderal (legume, fructe, lactate slabe, carne albă, pește, ouă). Apoi, din cauza hiperglicemiei și dislipidemiei, se impune evitarea glucidelor și grăsimilor din alimente procesate (produse de patiserie și cofetărie, paste făinoase, mezeluri, sosuri, sucuri carbogazoase, dulciuri etc.).

În plus, prof. dr. Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române, prezent de asemenea la eveniment, a reamintit că „alimentația sănătoasă este pe deplin eficientă atunci când este asociată cu celelalte componente ale stilului de viață sănătos: activitatea fizică, moderație în consumul de alcool, evitarea totală a fumatului, somnul odihnitor”.

Criterii de diagnostic

Poți fi diagnosticat cu sindrom metabolic dacă îndeplinești trei sau patru dintre criteriile următoare:

  • obezitate abdominală: circumferința taliei mai mare de 94 cm la bărbați și 80 cm la femei;
  • nivelul trigliceridelor: mai mare de 150 mg/dl sau necesitatea unui tratament specific;
  • nivelul HDL-colesterolului (colesterolul bun): mai mică de 40 mg/dl la bărbați și 50 mg/dl la femei sau tratament specific;
  • hipertensiune arterială: valoarea tensiunii arteriale este mai mare sau egală cu 130 mmHG;
  • nivelul glicemiei: mai mare de 100 mg/dl sau toleranță alterată la glucoză/diabet zaharat.
Etichete articol:
Articolul precedent
Gripa bate la ușă! Află cum te poți apăra!
Articolul următor
Noutăți de pe frontul de luptă contra cancerului

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Sănătate
Zenyth - Suplimente premium

Te-ar putea interesa și:

Meniu