Știri

Autoritățile își arată incompetența, roboții și navigatorii medicali schimbă lumea

Autor:
159 vizualizări
Niciun comentariu
Timp citire aprox: 5 minute

Să reconstruim încrederea în sistemul medical. Să redăm pacienților speranța că serviciile oferite în spitalele de stat nu trebuie date pe cele din străinătate. Că medicii, cot la cot cu restul personalului medical, vor învăța că, pe lângă a le oferi un diagnostic corect, bolnavii au nevoie și de compasiune, de timp, de un mod cald și blând de a spune și a explica verdictele pe care le-au dat în cabinete. Iar că autoritățile vor înceta o dată pentru totdeauna pasarea responsabilităților dintr-o curte în alta. Discuții. Medical Academy Summit 2018.

Vezi toate articolele despre:

Clădirile spitalelor care stau să cadă. Infecțiile nosocomiale care se răspândesc asemenea unei pecingini, omorând oameni, ce altfel poate ar fi avut șansa de a-și vindeca boala cu care au pătruns inițial pe porțile spitalelor. Reforma în sănătate tot începe, tot ”face și drege”, dar nu se termină niciodată și nici nu dă semne că ar aduce ceva în folosul real al pacientului.

Bâjbâială la nivel înalt

Toate aceastea s-au făcut auzite în cadrul dezbaterii ce a avut loc în deschiderea oficială a Medical Innovation Summit, parte a Med Academy International Exhibition, ce s-a desfășurat în perioada 21-23 septembrie a.c. Moderată de omul de televiziune, Andreea Marin, discuția a scos la iveală bâjbâiala cu care Ministerul Sănătății încă mai tratează problemele cu care ne confruntăm parcă la nesfârșit. Consilierul de stat de la Departamentul de Sănătate publică, Administrația Prezidențială, Conf. Univ. Dr. Diana Loreta Paun, vizibil fâstâcită de întrebarea ce i-a fost adresată: ”dacă ați fi un simplu pacient, ce-și dorește să fie mai bine la el acasă, care ar fi primul lucru pe care l-ați schimba, de v-ar în putere?”, a oferit răspunsuri divagante, chinuite și total neinspirate. Ce nu fac cinste unui om, prin a cărui funcție, ar trebui să fie în măsură să ofere soluții și nu vorbe goale, pe care nimeni nu le mai poate înghiți: ”Ar fi bine ca tinerii să se îndrepte către medicină”, ”cadrele medicale să rămână în țară”, ”încercări de reformă au existat, dar au eșuat”, ”avem dosare întregi de strategii, dar zac toate fără a fi implementate”. În schimb, toată speranța și-o pune, ca de obicei, în viitor. În anul ce vine. ”România va prelua Președinția Consiliului Europei, iar noi avem obligația să demonstrăm că putem fi în stare să ducem la bun sfârșit ce am început. Pe agenda României se află și platforma eHealth, un sistem unic integrat, extrem de eficient. Telemedicina este medicina viitorului. Nu e minunat că un pacient dintr-o zonă devaforizată, dar care are telefon mobil, poate să acceseze un soft și să ceară un sfat medical, în lipsa unui medic?”, ne întreabă cu nonșalanță reprezentata ministerului. Răspunsul îl primim tot de la ea: ”Păcat însă că acest sistem are multe probleme de funcționare”.

Spitalele pline de microbi trebuie dărâmate și construite altele noi!

Un dialog ”de-a râsul, plânsul”, din care însă, răzbat șubrezimea sistemului medical și mai cu seamă incapacitatea și incompetența celor în măsură să schimbe ceva. Managerul Institutului Fundeni, Conf. Univ. Dr. Carmen Orban, își varsă năduful omului ce nu mai crede în resuscitarea sistemului medical, atâta timp cât ”nu se taie răul de la rădăcină. Oricât am vrea noi să ajungem la standardele impuse de UE, ne este imposibil, atâta vreme cât spitalele stau să cadă pe noi, clădirile în care am putea să realizăm cu un succes incredibil toate tipurile de transplant arată deplorabil, când infecțiile nosocomiale fac ravagii, oricât ai steriliza sălile de operații și saloanele. Ne trebuie spitale noi, pe resursa umană pe care o avem”. În viziunea managerului, nici măririle salariale din ultima vreme din mediul sanitar nu îndeplinesc criterii care să respecte calitatea și cantitatea muncii. ”Este adevărat, pot stimula întoarcerea medicilor din sistemul privat în cel de stat. Dar cel mai bine ar fi fost ca plata să fie în funcție de munca prestată, și nu salarii unitare, după categorii. Nu poți să-i dai același salariu unui medic din Lehliu Gară, care operează o apendicită pe săptămână și altuia care este într-un mare spital și care operează pe bandă rulantă”.

Robotul minune, ce elimină bacteriile rezistente din spitale

Soluția în rezolvarea infecțiilor cu care te poți pricopsi după o cură de ședere în spital pare a fi tehnologia ultra modernă. Altfel spus, un robot care poate să pună la punct infecțiile intraspitalicești rezistente la tratament. ”În premieră, de o săptămână, a apărut și în România robotul XENEX, care reprezintă cea mai performată tehnologie de dezinfecție din ziua de azi. Nu este toxic și omoară microbii în numai 5 minute. Face curățenie în blocurile operatorii. Nu folosește nici un consumabil și nu are nimic chimic. Este singurul echipament cu 27 de studii clinice”, explică Cătălin Hideg, președintele Institutului de cercetare pentru biotehnologii avansate Sanimed. Poate fi folosit în sălile de transplant, în spitalele de arși, nu mai vorbim de traumatismele foarte grave. Un sistem unic în lume ca și concept, distrunge între 50 și 100% germenii. În încăpere nu trebuie să fie nimeni, dacă cineva pătrunde în cameră, se oprește. ”Clostridium difficile este unul dintre microbii pe care îi poate distruge”, explica președintele institutului.

Singurul spital din România care se poate mândri cu un astfel de robot, pe cât de performant, pe atât de scump, este Victor Babeș. Acționează pe zone restrânse, în cicluri de 5 minute, acolo unde cade lumina lămpii. Achiziționarea lui a fost cu finanțare de la Primăria Capitalei.

Navigator medical, omul ce redă speranța

De la curățenie până la comportamentul și serviciile oferite de către medici și asistente, într-un spital trebuie să fie totul impecabil. Un vis frumos, la care mulți dintre noi nu mai visează deja. Și totuși, într-o mare de tonuri de gri și de negru, de neîncredere amestecată cu lehamite, a apărut un om. Unul singur. Pare a fi o picătură într-un ocean. Incapabilă să stârnească valuri. Și cu toate acestea, de ani de zile, pune zâmbete și încredere pe chipul oamenilor bolnavi de cancer. Victoria Asanache. Primul navigator medical pentru pacienții oncologici. De 16 ani trăiește și respiră în ritmul lacrimilor care curg pe obrajii oamenilor, ce tocmai au aflat că pot să moară. De cancer. După ce s-a specializat în New York, s-a întors să povestească, pro bono, fiecărui pacient în parte, pe-ndelete, fără urmă de grabă sau de repezeală, ce are de făcut și cum speranța și încrederea în bine pot chiar vindeca un om. Lupta a dat-o și cu neîncrederea medicilor și cu cea a pacienților. Cât de greu e să convingi un doctor că un om, care nu are studii medicale, dar care a muncit pe brânci, a învățat enorm protocoalele pe zone oncologice, poate să preia o parte din sarcina unui medic? ”Extrem de greu. Cumplit”, ne povestește Victoria Asanache. ”Abia după ce au văzut că nu mai sunt asasinați cu întrebările de către pacienți, când au observat că bolnavii sunt mai plini de speranță, că au aflat ce ar trebui să facă și că acceptă boala și tratamentul, abia atunci au căpătat încredere în mine și au început să trimită pecienții pentru a le da toate detaliile într-un mod cald și empatic”. Navigatorul medical, profesie apărută din 2016 în nomenclatorul de meserii, nu dă tratamente, este într-o permanentă consultare cu medicul, fiind un intermediar între specialist și pacient. Un sprijin, atunci când familia nu știe cum să dea vestea bolnavului ori când medicul, asuprit de zeci de pacienți ce fac coadă la ușă, nu reușește să-și găsească timpul și cuvintele pentru a nu devasta complet pacientul. Acum, încearcă să se ”multiplice”, cum spune ea, astfel spus să școlească și pe alții.

Discuțiile din sănătate, din educație, din domeniile ce ar trebui să fie stâlpii de susținere ai unei societăți până la urmă, nu se vor termina niciodată. În amalgamul de probleme, într-o viață trăită cu zbucium și greutăți, avem la îndemână măcar trei soluții: să ne informăm în permanență pentru a alege în cunoștință de cauză, să ne spunem păsul și să avem grijă mare de sănătatea noastră! Mai mult ca niciodată!

Etichete articol:
Articolul precedent
Postul intermitent produce o moleculă care întârzie îmbătrânirea vasculară
Articolul următor
Cei care doresc să doneze celule stem se pot înscrie acum și online

Vrei să îți spui părerea? Scrie aici!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog introdu o adresă email validă.

Vezi toate articolele din categoria: Știri
Zenyth - Suplimente premium

Te-ar putea interesa și:

Meniu